ANALIZĂ | Ce ar însemna schimbarea poziției Austriei în negocierile pentru Schengen. Asul din mâneca premierului Marcel Ciolacu

Flexibilizarea poziției Austriei față de admiterea României în spațiul Schengen, anunțată sâmbătă spre duminică, la miezul nopții, de către premierul Marcel Ciolacu, ar putea crea, în contrapartidă, premisele unei flexibilizări a poziției Guvernului de la București în ceea ce privește legislația comercializării gazelor naturale extrase de către concesionarii perimetrelor offshore aflate în sectorul românesc al Mării Negre. Liberalizarea acesteia este cerută de către subsidiara românească OMV Petrom a grupului OMV AG, la care statul austriac este cel mai mare acționar, cu 31,5% din acțiuni.

„Flexibilizarea” poziției Austriei în ce privește aderarea României la spațiul Schengen, într-o primă fază, cu spațiul aerian – Air Schengen, a fost salutată de premierul Marcel Ciolacu, luni, la sediul PSD din Kiseleff, după anunțul din weekend.

EMISIUNI Marius Tucă Show începe luni, 13 iulie, de la ora 18.00, pe Gândul. Invitat: prof. univ. dr. Valentin Stan

18:00

SPORT Fiul lui Ion Țiriac a reacționat după apariția Simonei Halep alături Dorin Mateiu la Wimbledon. Ce mesaj a avut pentru fosta jucătoare de tenis

17:59

Ministrul austriac de interne Gerhard Karner a anunțat luni, în premieră, că Viena este dispusă să relaxeze veto-ul austriac la Schengen în cazul României și Bulgariei, astfel încât cele două țări să intre mai întâi cu aeroporturile. Declarațiile oficialului austriac au fost făcute la televiziunea publică “Ö1”, confirmând astfel informațiile apărute pe surse, în weekend, în presa austriacă.

Implicațiile noilor negocieri

După 11 ani de așteptare, România nu a primit, la finalul anului trecut, undă verde pentru a intra în spațiul Schengen, deși autoritățile române, dar și oficiali străini susțin că România a bifat, de ani buni, cerințele tehnice impuse. Austria a fost singura care s-a impus aderării României, motivul invocat fiind cel al migrației.

Negocierile pentru aderarea României vin în contextul în care OMV Petrom, care deține jumătate din drepturile aferente celui mai mare astfel de perimetru, Neptun Deep, precum și statutul de operator, a depus în acest an la Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris o reclamație împotriva statului român, prin Agenția Națională de Resurse Minerale (ANRM), legată de regimul de vânzare a gazelor din Marea Neagră, prevăzut de Legea offshore.

Prevederile din Legea offshore reclamate de OMV Petrom stipulează că, prin excepție, Guvernul poate introduce restricții temporare de preț și vânzare în privința gazelor românești din Marea Neagră, pentru asigurarea consumului intern al populației și CET-urilor, și că volumele de gaze tranzacționate de concesionari prin contracte bilaterale vor fi oferite în prealabil spre vânzare, cu prioritate, statului român, prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS), care va accepta sau refuza oferta în termen de șapte zile. În caz de refuz, concesionarii au dreptul să continue cu vânzarea acestor cantități către terți, situație în care prețul de vânzare nu poate fi mai mic decât cel oferit ANRSPS.

Ce contestă OMV Petrom

Oficialii OMV Petrom susțin că aceste prevederi vin în contradicție cu clauzele acordului petrolier de concesionare a Neptun Deep, acord care precede cu mult Legea offshore. Legea Petrolului stipulează că „prevederile acordului petrolier rămân valabile pe toată durata acestuia, cu excepția adoptării unor dispoziții legale favorabile titularului acordului petrolier″.

În septembrie, premierul social-democrat Marcel Ciolacu a avut o poziție dură, transmițându-le șefilor OMV AG și OMV Petrom că Legea offshore nu va fi modificată și că speră, totodată, că atitudinea Austriei față de aderarea României la Schengen nu va strica imaginea OMV Petrom. În același timp, șeful Executivului de la București a declarat public că i-a solicitat CEO-ului grupului austriac OMV închiderea pe cale amiabilă a litigiilor cu statul român.

După o lună, în octombrie, ministrul liberal al Energiei, Sebastian Burduja, a declarat, pentru Financial Times, că disputa nu ar trebui redusă la o târguială, în sensul că „voi ne dați Schengen, noi vă dăm gaze din Marea Neagră”. El a precizat că Legea offshore permite guvernului „să intervină” în relațiile comerciale cu clienții privați în „anumite situații de urgență”, despre care OMV a susținut că nu sunt pe deplin clare.

Ministrul Energiei adăuga totodată, în declarația pentru FT, că românii „au fost extrem de dezamăgiți” de faptul că nu au aderat la Schengen și că veto-ul Vienei „a părut o decizie politică … care nu a avut nimic de-a face cu pregătirea țării noastre”.

Proiectul Neptun Deep, un pilon strategic

Ulterior, în 8 noiembrie, ministrul Sebastian Burduja, prezent alături de omologul ungar Péter Szijjártó, la evenimentul Romanian Gas Conference 2023 de la București, a precizat că gazul din Neptun Deep se supune legislației privind exploatarea offshore și întotdeauna România are prima opțiune la achiziționarea acestui gaz.

„Întotdeauna vom acoperi toate nevoile interne și ne vom strădui ca până în 2027 să investim și în industria de îngrășăminte, și în industria farma și să valorificăm acest gaz, nu doar să-l exportăm. Dar, sigur, la o cantitate de 10 miliarde de metri cubi, deci practic de două ori cât consumă România astăzi, probabil va fi și o cantitate disponibilă pentru export. O vom judeca și cele două companii (concesionarii Neptun Deep, OMV Petrom și Romgaz – n.r.) vor judeca ce fac cu această cantitate pe baze comerciale, dar cred că ne deranjează să putem exporta, dacă nu avem unde să îl înmagazinăm – și avem undeva la 3 miliarde de metri cubi capacitate de stocare, să fie disponibil altor state europene care astfel să reducă dependența față de Rusia.

Este o chestiune absolut corectă și pentru România și îi spuneam și domnului ministru – cu care m-am împrietenit, să știți, și i-am propus să alergăm împreună și de-a lungul Dâmboviței, că e mai cald la București – cu cât e Ungaria mai sigură, cu atât e România mai sigură și cu cât e România mai sigură, cu atât e Ungaria mai sigură, iar în domeniul energetic, relația este cu adevărat excepțională”, a conchis Sebastian Burduja.

Pe de altă parte, în urmă cu mai puțin de o lună, pe 24 noiembrie, Alfred Stern, CEO-ul și președintele OMV AG, a declarat într-un interviu pentru publicația austriacă Die Presse că proiectul Neptun Deep din România este „un pilon strategic al grupului nostru, ca parte a Strategiei 2030, prin care ne străduim să asigurăm o aprovizionare cu energie mai durabilă pentru tranziția energetică”. Pentru austrieci, Neptun Deep este important și pentru că le-ar permite accelerarea reducerii dependenței tradiționale de importurile de gaze de la gigantul rus Gazprom.

CITIȚI ȘI:

Financial Times: România amenință un proiect de gaze din Marea Neagră din cauza opoziției Austriei privind admiterea în Schengen

EXCLUSIV VIDEO | De ce se opune Austria intrării României în Schengen? Andrei Caramitru: ”La un veto clar, este posibilă judecata la Curtea de Justiție Europeană pe discriminare. Ar fi forțată așa o aderare, plus despăgubiri”