Parlamentul lucrează la un document extrem de important, care poate afecta viața tuturor românilor. Astfel, proiectul privind Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor se află în dezbaterea Comisiei de Administrație Publică, la conducerea căreia se află liberalul Florin Roman.
Legea pare a fi un „cartof fierbinte” pentru decidenți, deoarece forma transmisă de fostul ministru al Dezvoltării, liberalul Adrian Veștea, ar fi fost agreată împreună cu reprezentanți ai USR și ai unor ONG-uri, nicidecum de către coaliția PSD-PNL-UDMR.
După ce reprezentanții mediului de afaceri au condamnat unele prevederi abuzive ale proiectului – arătând neconstituționalitatea unor prevederi – a venit rândul deputaților să finalizeze textul de lege, ținând cont de principiile legii fundamentale.
Avocatul Radu Dinulescu, unul dintre cei mai cunoscuți specialiști în Dreptul Urbanismului, a explicat noua legislație.
Acesta a arătat că există cel puțin 4 probleme majore de neconstituționalitate ale proiectului pus în dezbatere la finalul anului 2023 și care se află în faza de finalizare în Parlament.
Incompatibilitatea cu legea fundamentală vizează o formă mascată de confiscare/naționalizare a terenurilor proprietate privată, încălcarea principiului neretroactivității legii, sancționarea fără culpă a persoanelor particulare pentru erorile administrative ori nerespectarea principiului descentralizării.
„Conform Constituției”, a precizat avocatul Radu Dinulescu, „dreptul la proprietate privată este inalienabil, în absența unei exproprieri în condițiile legii”.
De aceea, posibilitatea constituirii spațiilor verzi pe proprietăți private, spații care, conform definiției, sunt cu acces public, ar fi un abuz inimaginabil, care ar încălca legea fundamentală.
„Asta pentru că spațiile verzi sunt și trebuie să fie în administrarea primăriilor, fiind de utilitate publică, deci trebuie inventariate, amenajate și îngrijite de administrația locală, în folosul oamenilor.
Nu e doar absurd, ci și neconstituțional, pentru că echivalează cu o confiscare de facto a terenului, câtă vreme proprietarul nu poate dispune integral de proprietatea sa. Ar fi o nouă formă de naționalizare, cum au făcut comuniștii în anii `50”, a explicat avocatul Radu Dinulescu.
O altă problemă, care ține tot de constituționalitate, este principiul neretroactivității, conform expertului în drept.
„Odată ce o instituție îmi eliberează un certificat de urbanism sau o autorizație de costruire – fie că fac un coteț de câine, un parc public, un spital de Stat sau un complex de birouri – eu, ca persoană fizică sau juridică, de drept public sau privat, fac niște cheltuieli, îmi fac un plan, mă împrumut, poate, la bănci să cumpăr terenul sau materialele necesare.
Ca să ne înțelegem asupra principiului: dacă mâine se decide că circulația rutieră e ca în Anglia, cu sensul de mers înainte pe partea stângă a drumului, cum ar fi să se suspende toate permisele pentru că toată lumea a condus pe contrasens, adică pe dreapta, așa cum e reglementarea actuală? Sau s-ar crește cota de TVA, dar s-ar zice că se aplică pe toate plățile de după revoluție? Știu că sună absurd, dar asta e prevederea din forma actuală a proiectului de Cod al Urbanismului”, a continuat avocatul.
Avocatul Andrei Dinulescu a detaliat și aspectele privind sancționarea oamenilor de bună credință pentru greșelile funcționarilor.
„În proiectul acestui Cod, se spune că se desființează construcțiile, chiar dacă ele au respectat documentația emisă de primărie. Să fim clari: construcțiile făcute fără autorizație de construire sunt ilegale, trebuie desființate și nu pot intra în legalitate”, spune acesta.
„Problema este că, în practică, există cazuri când o autorizație de construire a fost anulată, exclusiv din vina emitentului (autoritatea locală), iar beneficiarul este păgubit și nu poate intra în legalitate, deși a îndeplinit toate imperativele prevăzute de lege.
Soluția este ca pentru acest gen de situații, unde nu s-au comis ilegalități, să existe posibilitatea de a intra în legalitate, eventual în schimbul unei taxe suplimentare modice, care să reflecte proporțional lipsa de vină a solicitantului”, a mai declarat avocatul Radu Dinulescu.
”Pentru terenurile de peste 3000 de metri pătrați legea solicită existența unui Plan Urbanistic Zonal, adică întocmirea unei documentații laborioase, care durează, de regulă, minimum 3 ani”, a mai precizat avocatul Radu Dinulescu.
Practica din București a arătat că acest sistem, de eliberare a PUZ-urilor la nivelul PMB este complet nefuncțional, avertizează acesta.
„Faptul este dovedit de statistică: în ultimii aproape 5 ani nu s-a supus dezbaterii Consiliului General. Acest blocaj a prăbușit contribuția Capitalei la PIB cu peste 7% doar până în 2023, probabil că în prezent suntem mai jos de procentul-record negativ din criza economică.
În realitate, unitatea de viziune se reglementează prin PUG (n.red. – Planul Urbanistic General), eventual prin lăsarea competenței la CGMB pentru acele PUZ-uri din zonele protejate sau care vizează zona de confluență dintre cel puțin două sectoare”, a încheiat avocatul Radu Dinulescu.
Citește și:
Nicușor Dan preferă dușurile calde, nu reci, și a scăpat ”porumbelul” la TV: ”Spune-i că-l bag în…”