Cum se schimbă școala românească după planurile-cadru pentru LICEU. Expert în educație: ”Alternativa rateului nu există. Clasele se vor dezvolta”

Marian Staș, specialist în politici educaționale, a făcut pentru Gândul analiza unui moment istoric pentru învățământul din România, semnarea de către ministrul Educației, Daniel David, a ordinulului privind înfiinţarea Programului Naţional pentru pilotarea sistemică a planurilor-cadru în învăţământul liceal de stat, particular şi confesional. Specialistul în educație susține că cel mai elocvent exemplu al reușitei planurilor-cadru o reprezintă numărul de medii peste cinci la Evaluarea Națională, care este aproape triplu la Școala din Curcani, Călărași, după implementarea unui ciclu complet de pilotare.

Daniel David a declarat că noul mandat la Ministerul Educaţiei este unul de reforme şi pentru situația de criză, el arătând că vede zece reforme pentru zona de Educaţie şi de Cercetare.

EXTERNE Pentagonul a cerut Europei să preia până în 2027 majoritatea capabilităților NATO, altfel SUA ar putea ieși din unele mecanisme de coordonare

00:03

EXTERNE Elon Musk susține că UE ar trebui „desființată”, poziție pe care Dmitri Medvedev o sprijină

23:38

Ministrul Educației a anunţat că speră ca până la sfârşitul anului să anunţe licitaţia pentru manuale şi anul viitor să înceapă formarea profesorilor pe baza noilor conţinuturi, iar din anul şcolar 2026-2027 să fie prima generaţie care începe clasa a 9-a într-o nouă logică curriculară.

„Daniel David a făcut istorie, fiind primul ministru al Educației care a deschis conversația despre planul-cadru”

Viforel Dorobanțu, directorul Şcolii Gimnaziale Nr. 1 din Curcani, judeţul Călăraşi, care a făcut publice rezultatele evaluării la patru ani după ce programul-pilot a fost introdus în școală, 44% dintre elevii primei generații care l-a parcurs au reușit să obțină medii mai mari de cinci.

Marian Staș consideră că aceste cifre ale performanței educaționale a copiilor de la Curcani reprezintă un salt inimaginabil pentru școala românească.

„Probează direct, cu subiect și predicat, faptul că pilotarea curriculară dă rezultate. Planurile-cadru noi, făcute de către cei de la școala din Curcani în patru ani de zile, au schimbat fața performanței educaționale a copiilor. Este un salt inimaginabil, de neînchipuit. Nu este ceva conjunctural, asta înseamnă că premisele de proiectare, respectiv planul-cadru, au determinat așa ceva, pentru că altfel n-ar fi fost posibilă o asemenea situație.

Am început cu subiectul ăsta pentru că ține de discuția noastră, de subiectul planurilor-cadru. Dar, dincolo de această poveste, este important să spun că Daniel David a făcut istorie, fiind primul ministru al Educației care a deschis conversația despre planul-cadru, punând cu puterea unui ordin de ministru o alternativă de proiectare excepțională, de secol XXI”, susține expertul în educație.

„Școală cu școală, echipă cu echipă, sistemul public al educației își va găsi resurse pentru a se reinventa”

Specialistul în politici educaționale este optimist în ceea ce privește traseul educației din România. Acesta nu crede că este posibil un rateu în ceea ce privește procesul de pilotare, ci dimpotrivă pariază că totul va fi un câștig, atât pentru elevi, cât și pentru profesori.

„Fac pariu și mizez pe acei oameni din sistem, directori, profesori, părinți, elevi care sunt curajoși, deschiși, că după acest moment istoric la nivel ministerial va urma un proces la fel de important și la fel de istoric, în care școală cu școală, echipă cu echipă, an cu an, din punctul meu de vedere, sistemul public al educației își va găsi resurse pentru a se reinventa, pornind de la cheia de boltă a oricărei transformări de model educațional, cheie de boltă pe numele ei plan-cadru, model curricular.

Varianta aprobată are toate ingredientele pentru a oferi acelor oameni care sunt deschiși, care sunt curajoși, care au viziune premisele de bază de proiectare curriculară de plan-cadru, care în mod cert vor rezulta în aceste planuri-cadru de cel puțin zece ori mai bune și mai tari decât prima variantă aprobată pentru toată lumea, din motive cât se poate de firești”, a spus specialistul în educație.

„Nu cred că sistemul va fi atât de îndărătnic să se întoarcă împotriva lui însuși”

Marian Staș consideră că cele două exemple ale proiectului – Colegiul Național Gheorghe Lazăr și Școala de la Curcani – sunt edificatoare în ceea ce înseamnă rezultatele transformaționale ale pilotării pentru învățământul din România.

Specialistul în educație refuză să ia în calcul ipoteza rateului în scenariul planurilor-cadru, după ce de 35 de ani se tot încearcă schimbarea la față a învățământului din România.

„Alternativa rateului nu există. Deci, eu exclud alternativa rateului din sistem. Refuz să cred și nu cred că sistemul va fi atât de îndărătnic să se întoarcă împotriva lui însuși, să strângă de gât, să omoare și să sufoce astfel de exemple și clasele care cu siguranță vor crește și se vor dezvolta. Aici cred că sunt mai multe mize și mai mulți factori care vor contribui la consolidarea unui flux de stat transformațional autentic.

Și n-am niciun fel de problemă să-l menționez. În primul rând, să zicem credențialele politice. Care politician nu se mândrește să își pună la butonieră faptul că încurajează și că sprijină o transformare revoluționară de proces a sistemului educațional, în condițiile în care de 35 de ani toți ne lamentăm că iese prost? Avem acum, cu subiect și predicat, specific și măsurabil, faptul că pilotările dau rezultate spectaculoase. Și aici am să dau cele două exemple.

Colegiul Lazăr a probat de trei ani la rând că a fost cel mai bun colegiu din țară, cel mai performant la bacalaureat, pentru că au început pilotarea cu clasa a XII-a, după care în anul al doilea, al treilea și al patrulea, de fiecare dată Colegiul Lazăr a fost pe locul întâi la ceea ce înseamnă bacalaureat.

Acum, după patru ani, școala de la firul ierbii, școala de la Curcani, probează spectaculos faptul că și acolo, la firul ierbii, copiii pot ridica ochii spre cer și pot atinge stelele cu mâna pe propria lor valoare, pe propriul lor curaj și efort, cu condiția ca infrastructura, adică fundația procesului respectiv, proiectarea curirculară să fie una corectă”, a mai spus Marian Staș.

„N-am avut nicio plângere până acum sau vreun mesaj într-una dintre școlile-pilot că au mers lucrurile prost”

Specialistul în educație este conștient de faptul că lucrurile se vor întâmpla treptat, într-un ritm anume,  însă este convins de faptul că tot mai multe școli își vor asuma astfel de proiectări curriculare, dacă vor vedea că lucrurile merg bine și transformările educaționale sunt evidente.

„Mi se pare că avem toate ingredientele și sunt premise încurajatoare pentru a pune o presiune transformațională autentică, prin Comisia care va ordona acest program național, prin lucrurile care se vor întâmpla ulterior, astfel încât procesul să devină ireversibil. Ireversibilitatea însemnând așa: planuri-cadru de foarte bună calitate, preluare de modele de bune practici în restul sistemului și, de asemenea, încurajarea și creșterea procentului de școli care să-și asume în anii ce vin astfel de transformări.

La fel s-a întâmplat și data trecută, au avut curaj cinci școli publice în primul an. Dar au fost suficiente care au stat să se uite și din ce în ce mai multe au intrat în anii următori și au început să vadă că, dacă își asumă astfel de proiectări curriculare, lucrurile ies bine, ca dovadă că n-am avut nicio plângere până acum sau vreun mesaj într-una dintre școlile pilot că au mers lucrurile prost”, a conchis Marian Staș, expert în politici educaționale.

„Aceştia sunt primii paşi în reforma curriculară la nivel de liceu”

Ministrul Daniel David a explicat în mesajul postat pentru toți actorii învățământului din România – profesori, elevi, directori, părinți – pe site-ul ministerului că există două variante de planuri-cadru pentru liceu.

Varianta standard, aprobată recent, după „un proces lung de consultare şi dezbateri”, şi varianta pentru pilotare, care permite flexibilitate şi autonomie curriculară mai mari, personalizarea şi diferenţierea parcursului educațional, cu o abordare centrată pe elev şi pe traseul său de dezvoltare, dar şi conectarea şcolii la partenerii externi.

Potrivit ministrului Educaţiei, varianta standard, aprobată recent prin ordinul de ministru, a parcurs „un proces lung de consultare şi dezbateri”, din 31 ianuarie până în 6 martie 2025, lăsând „în mod deliberat” o astfel de perioadă lungă aşa încât „vocea tuturor” să fie ascultată.

„A rezultat în final o variantă care (…) include următoarele modificări derivate din consultare/dezbatere:

• accentuează mai bine profilul/specializarea;
• aduce un modul de cultură naţională (readucând gramatica la acest nivel şi istoria românilor/României şi geografia României ca discipline);
• asigură un echilibru mai bun între discipline pentru a forma cele opt competenţe-cheie;
• regândeşte oferta şcolii (care trebuie să includă obligatoriu câteva discipline relevante) şi
• descentralizează mai mult decizia la nivelul şcolii/elevului”, a spus Daniel David.

Ministrul Educaţiei a adaugat că unii profesori ar fi dorit mai multe ore pentru disciplinele proprii, dar era important să existe un echilibru pentru a forma toate cele opt competenţe-cheie, prin prisma noii viziuni.

„Pentru a putea înţelege însă noua viziune este nevoie aici de un mindset nou, prin care să pricepem că descentralizarea la decizia elevilor/şcolii nu înseamnă eliminare de ore – acolo unde se doreşte, orele în plus pot fi obţinute din curriculum flexibil, printr-un act educaţional de calitate care să convingă elevii şi şcoala. Cei care ar fi dorit, totuşi, să se pună accentul pe alte aspecte au acum, prin semnarea ordinului de ministru privind înfiinţarea Programului Naţional pentru pilotarea sistemică a planurilor-cadru în învăţământul liceal, varianta unei personalizări la nivel de unitate şcolară. Îi încurajez să o folosească”, a mai spus Daniel David.

Varianta pentru pilotare permite:

• Flexibilitate și autonomie curriculară mai mari: prin alocarea unui segment consistent curriculumului CDEOȘ (până la 2.000 de ore / arie curriculară / ciclu); planul-cadru alternativ permite o autonomie reală a școlii și elevului în definirea, în parteneriat autentic, a parcursului educațional. Unitățile de învățământ pot construi oferte proprii relevante, în baza unor analize de nevoi, resurse și oportunități locale.
• Personalizarea și diferențierea parcursului educational: modelul propune o abordare centrată pe elev și pe traseul său de dezvoltare, permițând configurarea unor rute de învățare flexibile, adaptate fiecărei filiere, profil, calificări sau domeniu vocațional sau profesional.
•  Conectarea școlii la partenerii externi: prin dezvoltarea segmentului CDEOȘ, planul-cadru alternativ deschide școala către comunitate, instituții, operatori economici, ONG-uri și autorități locale, cu scopul de a integra în actul educațional activități de voluntariat, internship-uri, proiecte comunitare, ateliere de practică sau activități aplicate.

Sursă foto: Gândul

CITIȚI ȘI:

Există o ȘCOALĂ perfectă în lume? Prof. dr Eduardo Cascallar, expert în evaluare: „Este important să analizăm condițiile care au dus la succes”

PLANURILE – CADRU, punct și de la capăt. Care sunt cele opt competenţe cheie. Ministrul Daniel David: „Acest demers nu mai poate fi amânat”

De ce pierde învățământul pe drum o parte dintre elevi. „Școala vieții”, mai tentantă decât BACALAUREATUL? „Bulgărele de zăpadă se tot rostogolește”

EXCLUSIV | Școala românească, o „ciorbă” cu multe ingrediente. Expert în educație: „Acest sistem creează fuga după note, trebuie găsit un echilibru”