Summit-ul SUA-Rusia din Alaska, un simptom al eșecului geopolitic? „Liderul rus va fi tratat ca un VIP atunci când va ateriza pe pământ american”

În jurul întâlnirii dintre Donald Trump și Vladimir Putin – programată pentru vineri în Alaska – se țes deja multe speculații, iar întrebările majore nu lipsesc. Va fi Ucraina la masa negocierilor sau doar în meniu? Ce pârghii – dacă există – vor folosi SUA asupra Rusiei pentru a obține concesii și pentru a recompensa respectarea obligațiilor? Vor da roade eforturile întârziate și frenetice ale europenilor de a-și face cunoscut punctul de vedere?

Orice s-ar putea întâmpla în această ecuație complicată, una care ar putea avea repercusiuni la nivel mondial.

Însă câștigătorii și perdanții sunt deja bine stabiliți, consideră Edward Lucas într-o analiză publicată de Centrul de Analiză a Politicii Europene (CEPA).

CONTROVERSĂ A doua „autopsie” a lui Michael Jackson. Netflix lansează un documentar exploziv despre procesul lui „Jacko” din 2005

21:09

FLASH NEWS Disperarea angajaților din ministerul Fondurilor UE. Ce scrisoare au trimis Comisiei Europene

20:46

• În primul rând, Partidul Comunist Chinez (PCC) nu este invitat în Alaska, dar se află în gândurile tuturor.
• Factorii de decizie de la Beijing nu au fost încântați de războiul declanșat de Rusia în Ucraina, dar le-a plăcut și mai puțin ideea ca Moscova să piardă.
• PCC a ajutat regimul Putin să continue lupta în Ucraina.
• China este, acum, un intermediar de putere pe întreg teritoriul eurasiatic, într-un mod care ar fi fost de neimaginat acum 10 ani.

„Este doar o degustare a influenței pe care PCC o va exercita și pe alte continente”, avertizează Edward Lucas, cercetător și consilier principal la CEPA.

„Eșecul acestor instituții importante, cu sedii strălucitoare, de la Bruxelles”

În al doilea rând, continuă Lucas, statutul de paria al Kremlinului – vechi de un deceniu – s-a încheiat. „Departe de a fi arestat pentru răpire de copii și alte infracțiuni decurgând din războiul său ucigaș împotriva Ucrainei, liderul rus va fi tratat ca un VIP atunci când va ateriza pe pământ american”, punctează cercetătorul de la CEPA.

„Aproape că ne-am întors în «era resetării», atunci când președintele american Barack Obama l-a dus pe noul președinte rus – Dmitri Medvedev, presupus liberal – la restaurantul său preferat de cheeseburgeri.

Toate țările occidentale se află, acum, într-o nesiguranță evidentă. Organizațiile care, în teorie, le garantează securitatea s-au dovedit a lipsite de putere. Evident, doar statele mari contează, împreună cu o mână de susținători ai lui Trump, excepțional de capabili, așa cum ar fi președintele Finlandei, Alexander Stubb.

De ce ar trebui cineva să ia în serios Uniunea Europeană sau NATO?

Ucraina poate scăpa de dezmembrarea formală la summit-ul din Alaska, dar faptul că se vorbește chiar și despre «schimburi de teritorii» – teritorii ocupate cu teritorii neocupate – evidențiază eșecul acestor instituții importante, cu sedii strălucitoare, de la Bruxelles”, mai scrie Edward Lucas în analiza sa.

Dreptul internațional, marele perdant

Un alt mare perdant este chiar dreptul internațional, și în special Tratatul de Neproliferare a Armelor Nucleare. Memorandumul de la Budapesta, din anul 1994, a fost menit să marcheze un pas important către eliminarea armelor nucleare din lume. Statele Unite, Regatul Unit și Rusia au recunoscut, atunci, aderarea Belarusului, Kazahstanului și Ucrainei la Tratatul de Neproliferare a Armelor Nucleare.

Eșecul SUA, al Marii Britanii, Franței și Chinei de a trage Rusia la răspundere pentru încălcarea acestui tratat face ca acordul să fie mai mult decât inutil, iar Edward Luca pune 3 întrebări esențiale:

• De ce ar accepta acum vreo țară să renunțe la armele nucleare în schimbul unor promisiuni?
• De ce ar ezita vreo țară care se teme de șantajul nuclear să obțină aceste arme pentru ea însăși?
• Aceasta nu este o modalitate de a marca cea de-a 80- a aniversare a evenimentelor de la Hiroshima și Nagasaki.

„Rămân doar detaliile. Cum se vor termina luptele (n.red. – din Ucraina), unde și cu ce monitorizare, aplicare sau garanții? Poate că nu vom afla asta după summit-ul din Alaska, dar ar trebui să ne punem deja întrebări mult mai serioase.

Unde și când va începe războiul din nou? Și ce vom face în privința asta?

Occidentul a avut multe șanse, încă de la începutul anilor `90, să se opună Rusiei, toate apărute în momente când unitatea transatlantică era mult mai puternică decât acum. Am eșuat.

• Nu pentru că cineva ne-a făcut să eșuăm, ci pentru că ne-am plictisit, am obosit și ne-am speriat.
• Am avut șansa ca Rusia să se confrunte cu o Ucraină puternică și sprijinită. Am eșuat și în acest sens.
• Nu am fost dispuși să le oferim ucrainenilor armele și banii de care aveau nevoie atunci când aveau șansa de a câștiga.

În primul rând, amenințarea era prea vagă și îndepărtată. Apoi, a fost prea gravă. Procesul decizional politic occidental era divizat și autoindulgent. Liderilor europeni s-ar putea să nu le placă ultima intervenție a președintelui Trump.

Dar unde a fost intervenția lor?”, încheie Edward Lucas analiza publicată de CEPA.

GÂNDUL va transmite LIVE evenimentul istoric din ALASKA, întâlnirea dintre Donald Trump și Vladimir Putin.

Foto main – Profimedia Images

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Serghei Șoigu acuză Moldova că vrea să falsifice votul în diaspora. Reacție promptă de la Chișinău: „MANEVRĂ a războiului informațional”

Putin își neagă vârsta înaintată și e imprevizibil, dar nimeni din cercul său apropiat nu are curaj să-i spună. „Imaginea de MACHO s-a demodat”

Iulie, o lună PROASTĂ pentru diplomația lui Putin. „Fereastra de oportunitate a Rusiei se va închide”

După 3 ani în care a sfidat „gravitația”, sistemul bancar al Rusiei trăiește conectat la aparate. „Apar fisuri, iluziile nu durează pentru totdeauna”

Dilema lui Putin. „A crezut că va obține victoria în Ucraina înainte ca SUA și Europa să intervină” / „Acum îi este IMPOSIBIL să facă pace”