Educația, prima SACRIFICATĂ pe altarul austerității? Învățământul românesc, pe un butoi cu pulbere, înainte de noul an școlar: „Va fi HAOS!”

Măsurile din legea Bolojan au minat întreg sistemul bugetar, iar Educația nu a scăpat nici ea de tăierile de pe lista austerității. Anul școlar va începe cu școli comasate, mai mulți elevi în clase, scăderea tarifului la plata cu ora, dar și tăieri de burse, eliminarea unor drepturi pentru profesori și înghețarea salariilor în 2026. Angajații din învățământ  amenință cu boicotarea începutului de an școlar, proteste la porțile Palatului Victoria și Palatului Cotroceni și chiar grevă generală. Ministrul Educației spune că, fără măsurile de criză, începerea anului şcolar cu salarii şi burse devine imposibilă. 

Iuliana Constantinescu, președinta Asociației de Părinți de la Liceul Teoretic ”Lucian Blaga” din București, a spus, pentru Gândul, că măsurile de austeritate din legea Bolojan înseamnă regresul învățământului românesc, iar începutul de an școlar se află sub semnul întrebării. Cu o vechime de 20 de ani în sistemul educațional, Iuliana Constantinescu mărturisește că, în acest context, va fi un mare haos, care-i va afecta, deopotrivă, atât pe profesori, cât și pe elevi și pe părinți.

EVENIMENT Salvat de incinerarea de viu de cățel. Un german încă mai trăiește datorită celui mai bun prieten

17:50

RELIGIE Tradiții și superstiții de Sfânta Filofteia. Ce este bine să faci și ce să nu faci pe data de 7 decembrie

17:50

Sindicatele din educație sunt revoltate de situația în care se află învățământul românesc în anul 2025 și nemulțumite de prevederile Legii 141/2025, legea Bolojan. Dacă situația nu se va schimba în următoarea perioadă, profesorii amenință cu inaugurarea noului an școlar chiar în fața Guvernului și a Palatului Cotroceni, mai exact, în fața „porții” lui Ilie Bolojan și a lui Nicușor Dan.

„Pe 8 septembrie va fi un mare miting de protest, exact în ziua în care se va deschide anul școlar. Deschiderea va avea loc în fața Guvernului României și în fața Palatului Cotroceni. Pentru că cei doi oameni care conduc România în momentul de față – pentru că Parlamentul nu arată altceva decât că este o structură subordonată acestui Executiv – vor trebui să răspundă.

Vor trebui să răspundă pentru modul în care unii și-au asumat răspunderea și alții au promulgat măsurile care sunt prinse pe Legea 141. Trebuie să răspundă pentru măsurile luate împotriva învățământului românesc”, a punctat Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație ”Spiru Haret”.

„Părinții nu-și mai permit să suporte din bani proprii cheltuieli cu educația copiilor acasă, la meditație”

Iuliana Constantinescu a spus, pentru Gândul, că această reorganizare a întregului sistem de învățământ are efecte negative asupra tuturor actorilor implicați în procesul educațional, și asupra cadrelor didactice, dar și a părinților și a elevilor.

Președinta Asociației de Părinți de la Liceul Teoretic ”Lucian Blaga” din București a mai punctat și faptul că mărirea numărului de elevi la clasă nu face decât să scadă calitatea actului de învățământ și să îi determine pe părinți să apeleze și mai mult la meditații.

„Pentru că la nemulțumirile profesorilor, justificate, se alătură cele ale părinților și ale elevilor, privitoare la comasarea anumitor unități de învățământ, la suplimentarea numărulor de elevi la clasă, la adăugarea de discipline opționale gândite fără consultare și fără ca ele să fie în beneficiul elevilor, ci doar pentru a se putea întregi anumite norme didactice, la noile criterii de acordare a burselor școlare și așa mai departe.

Prevăd un început de an școlar extrem de agitat, incert ca dată efectivă de începere a cursurilor și care nu cred că va aduce nimic bun. Luăm niște măsuri cu un impact negativ mare, care, pe fondul justificării de austeritate bugetară, se fac pe repede înainte, înainte de începerea anului școlar. Lucrurile acestea trebuiau gândite și aplicate într-un termen îndelungat, ca să avem timp de a analiza foarte serios întreaga situație și să nu bulversăm întreg sistemul de învățământ.

Învățământul românesc nu-și mai permite o întrerupere. În primul rând, pentru că vorbim de ore mai multe, norma didactică pe care profesorii vor căuta să o facă cât mai lesne cu putință. Vorbim de un număr în plus de elevi preșcolari la grupe, la formațiunile de elevi sau de preșcolari, unde va fi din ce în ce mai dificil de lucrat la nivel individual, cu fiecare în parte. Părinții nu-și mai permit, în condiții de austeritate bugetară pentru întregul sistem, pentru întreaga Românie, să suporte din bani proprii cheltuieli cu educația copiilor acasă, la meditație”, a subliniat Iuliana Constantinescu.

„Ne vedem în situația în care tăiem tot de la Educație”

Președinta Asociației de Părinți de la Liceul Teoretic ”Lucian Blaga” din București susține că Educația a fost din nou domeniul sacrificat în numele austerității, deși, de-a lungul anilor a fost mereu subfinanțată și tratată de guvernanți la capitolul ”și altele”.

„Cu toată înțelegerea pentru o situație în care ne aflăm fără voia noastră, nu cred că educația era cea care trebuia să fie prima sacrificată, așa cum se întâmplă de prea multă vreme. Ne zbatem și așteptăm să crească bugetul Educației, să putem să avem finanțare pentru tot ceea ce și-a propus noua lege a învățământului și, din păcate, ne vedem în situația în care tăiem, tăiem tot de la Educație și dispunem niște măsuri care au efecte negative.

Adică, nu este vorba de două ori în plus la o normă didactică, este de unde le iei, ce pui în loc, de număr în plus de copii, de unități de învățământ care se desființează sau, prin această comasare, vor fi de izbeliște. Vom avea unități de învățământ cu sediul în trei – patru locații, care vor fi gestionate de un singur director, de un singur administrator, de un singur secretar. Va fi haos, credeți-mă, și vorbesc ca un om puternic implicat de 20 de ani în acest sistem de educație, cu bunele și cu relele lui”, a conchis Iuliana Constantinescu, președinta Asociației de Părinți.

Cât pierde Educația, după tăierile de fonduri din PNRR

Educația, un domeniu și așa subfinanțat, de ani buni, pierde 718 milioane de euro, după tăierile de fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență, potrivit memorandumului aprobat de Guvern în 14 august, care prezintă rezultatele unui preacord cu Comisia Europeană privind renegocierea PNRR.

Tăierile de fonduri sunt pentru investițiile în infrastructura universitară, campusuri profesionale, dar și pentru sprijinul școlilor cu risc de abandon școlar.

Din totalul de 3,5 miliarde de euro alocat inițial proiectelor din Educație, s-au tăiat 718 milioane de euro din 11 proiecte. Platforma de evaluare online a elevilor la examenele naționale, de 78 milioane de euro, și consorțiile școlare rurale nu se mai finanțează, potrivit Edupedu.ro.

Totodată, 507 unități școlare care aveau până acum personalitate juridică devin structuri arondate altor unități, în cadrul procesului de reorganizare a rețelei școlare declanșat de Ministerul Educației, în urma legii Bolojan. Ministerul Educației a precizat că este vorba despre 8,1% din totalul de unități cu personalitate juridică existente.

Sursă foto: Colaj Gândul

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Școala românească are zilele numărate! Ziua a zecea de PROTESTE. Profesorii anunță „inaugurarea” anului școlar în fața Guvernului și la Cotroceni
• EDUCAȚIA primește încă o palmă de la Guvern! Cât pierde un domeniu, și așa subfinanțat, după tăierile de fonduri din PNRR
• „De ce aș rămâne în România?” POVESTEA emoționantă a unui olimpic medaliat cu aur. Mesaj pentru Daniel David, după tăierea burselor de performanță
• Daniel David, mesaj pentru SINDICATELE din Educație: „O grevă în septembrie nu poate aduce nimic. Țara are probleme în general”