Prima pagină » Actualitate » Rusia renunță la singurul PORTAVION, dar rămâne periculoasă prin submarine și rachete. „Adaptează flota la războaiele pe care le poartă”

Rusia renunță la singurul PORTAVION, dar rămâne periculoasă prin submarine și rachete. „Adaptează flota la războaiele pe care le poartă”

Rusia renunță la singurul PORTAVION, dar rămâne periculoasă prin submarine și rachete. „Adaptează flota la războaiele pe care le poartă”

Rusia se pregătește să retragă din serviciu singurul portavion pe care îl deține, „Amiralul Kuznețov”, iar informația a fost transmisă, în luna septembrie, de Institutul Naval al SUA (U.S. Naval Institute). Portavionul a făcut parte din Proiectul 1143.5 și a fost construit la sfârșitul erei sovietice.

Ca o ironie a sorții, poate, portavionul „Amiralul Kuznețov” a fost construit în Republica Socialistă Sovietică Ucraineană, iar ulterior scos din Marea Neagră – în decembrie 1991 – odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice. S-a luat această decizie pentru ca portavionul să nu devină obiect de dispută în contextul divizării foste flote sovietice între Rusia și Ucraina.

Portavionul „Amiralul Kuznețov– nava-amiral a flotei Rusiei, catalogat de ruși drept „crucișător greu purtător de avioane” – are aproximativ 58.000 de tone la sarcină maximă și este echipat cu un sistem STOBAR (puntea este înclinată pentru a ajuta avioanele să decoleze pe distanțe scurte) care lansează avioane de vânătoare fără catapulte.

  • „Amiralul Kuznețov” a fost lansat în data de 5 decembrie 1985 și a devenit complet operațional în 1995. 
  • Spre deosebire de portavioanele occidentale, „Amiralul Kuznețov” a fost proiectat cu o gamă largă de arme, care includea inițial bateria de rachete anti-navă P-700 Granit, rachete sol-aer Kinzhal, sisteme de arme de apropiere Kashtan și tunuri AK-630.
  • Grupul său aerian a combinat avioane de vânătoare Su-33 – și ulterior MiG-29 K – cu elicoptere Ka-27 și Ka-31 pentru război antisubmarin și pichetare radar.

Moscova a suspendat lucrările de modernizare

Din 23 decembrie 1995 până în 22 martie 1996, portavionul „Amiralul Kuznețovs-a aflat în misiune în Marea Mediterană, având la bord 13 avioane Su-33, 2 Su-25 UTG și 11 elicoptere. Misiunea a marcat cea de a 300-a aniversări a Forțelor Navale Ruse.

În data de 11 iulie 2025, Izvestia a relatat că Moscova a suspendat lucrările de modernizare și ia în considerare casarea sau vânzarea portavionului.

Fostul comandant al Flotei Pacificului, amiralul Serghei Avakiants, a susținut că rachetele antinavă moderne fac ca aceste portavioane să fie învechite în forma lor clasică”.

Unii ofițeri de marină și constructori de nave au promis că totul va fi rezolvat și că portavionul va reintra în serviciu până la sfârșitul anului 2021, dar o examinare a cheiurilor și a docurilor uscate capabile să gestioneze o navă de aceste dimensiuni a demonstrat că predicția era mult prea optimistă.

  • Au existat, încă din anul 2019, opinii diferite, mulți specialiști ruși sugerând că banii ar fi mai bine cheltuiți pentru construirea câtorva fregate sau a unui alt submarin nuclear.
  • O altă soluție despre care s-a vorbit a fost aceea ca portavionul să fie transferat la Marea Neagră, unde, datorită condițiilor climatice mai bune, Kuznetsov și-ar putea îndeplini mai eficient misiunile de… portavion de antrenament.

Portavionul „Amiralul Kuznețov”, în șantier | Foto – Profimedia Images

Ilya Kramnik, un analist militar rus, a replicat că aviația de pe portavion este esențială pentru o flotă modernă, iar absența unui portavion lasă operațiunile militare dependente de aeronavele terestre. Cu toate acestea, Kramnik a recunoscut că portavionul „Amiralul Kuznețov este vechi și nesigur.

Andrey Kostin, președintele United Shipbuilding Corporation, responsabilă de revizia generală a portavionului, a declarat că nu mai are rost ca portavionul îmbătrânit să fie recondiționat și a sugerat că „Amiralul Kuznețov va fi vândut sau casat, se mai precizează pe site-ul Institutului Naval al SUA.

  • Multe imperfecțiuni ale portavionului s-au transformat, de-a lungul timpului, în „boli cronice”.
  • Centrala electrică se defecta periodic.
  • În condiții polare dure, apa din țevi îngheța constant.
  • Nava nu era potrivită pentru vreme rece prelungită, așa a fost trimisă în zone mai calde. Cu toate acestea, „mutarea” nu a funcționat întotdeauna.
  • De altfel, „Amiralul Kuznețov și-a petrecut cea mai mare parte a serviciului său în reparații.

Incendiu la bordul portavionului „Amiralul Kuznețov, în 2019, la Murmansk | Foto – Profimedia Images

Au existat un total de șapte campanii militare. Ultima dintre ele, pe coasta Siriei, a fost „lovită” de o altă problemă majoră. Două aeronave nu s-au putut întoarce pe puntea portavionului și s-au scufundat în Marea Mediterană.

După prăbușirea Uniunii Sovietice – din cauza distribuției inegale a industriei în epoca sovietică -, toate șantierele navale și docurile capabile să întrețină și să întrețină portavioanele au rămas în Ucraina, astfel încât portavionul Kuznețov, situat în Murmansk, Rusia, nu a putut fi utilizat eficient.

Vladimir Putin, la Murmansk, în luna martie a anului 2025 | Foto – Profimedia Images

Rusia rămâne periculoasă

Este obligatorie prezența unui portavion pentru ca Rusia să fie considerată o mare putere navală? O marină cu spectru complet, care dorește să își proiecteze influența departe de casă, are nevoie în continuare de cel puțin o punte operațională pentru a integra puterea aeriană cu forțele de suprafață și submarine.

  • Statele Unite, China, Regatul Unit, Franța, India, Italia și Japonia desfășoară portavioane în configurații diferite, fiindcă tocmai această capacitate este liantul dintre atac, apărare aeriană și război antisubmarin.
  • O flotă militară navală poate fi operațională fără un portavion, iar Rusia va rămâne periculoasă prin submarine și rachete. Totuși, absența unui portavion funcțional înseamnă că marina rusă nu va fi privită, în ultimă instanță, ca o forță navală completă.

Forţele Navale ale Rusiei încorporează peste 400 de nave, din care 10 distrugătoare, 12 fregate, 83 corvete, 63 de submarine şi 123 nave de patrulare. Cu excepţia submarinelor, Rusia este poziționată sub nivelul forţelor navale din Statele Unite şi China.

Portavionul „Amiralul Kuznețov”, atunci când era în activitate | Foto – Profimedia Images

Rusia nu își permite să modernizeze portavionul „Amiralul Kuznețov

Decizia de a suspenda operațiunile cu portavionul „Amiralul Kuznețov nu este surprinzătoare, potrivit specialiștilor. În timp ce își continuă războiul în Ucraina, Rusia nu își permite să modernizeze portavionul „Amiralul Kuznețov, chiar dacă nu dorește să fie singurul membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU care nu deține un portavion.

Se pare că Moscova a trimis o parte din echipajul portavionului să lupte în Ucraina, în 2024. 

Războiul a împiedicat utilizarea facilităților de antrenament terestre din Yeisk și Novofederovka, ceea ce face ca viitorul operațiunilor portavionului rusesc să fie incert.

Recondiționarea a avut loc cu nereguli, de la accidente la docuri la incendii la bord, iar fiecare incident a decalat programul, în timp ce factura a continuat să crească. Sistemul de propulsie convențional al navei, cu opt cazane care alimentează patru turbine, necesită mult timp multe lucrări de întreținere. Având în vedere lipsa capacității specializate a șantierelor navale, sancțiunile care complică lanțul de aprovizionare cu componente de înaltă calitate și o economie de război care atrage oamenii și banii către linii de producție cu prioritate mai mare, recondiționarea nu mai are sens strategic. La un moment dat, decizia devine o chestiune de resurse, mai degrabă decât o provocare inginerească”, notează și Army Recognition.

Rusia renunță la portavionul „Amiralul Kuznețov” | Foto – Profimedia Images

Fără o punte de zbor pe mare, avioanele Su-33 și MiG-29 K ale Marinei Ruse devin escadrile terestre

Portavionul „Amiralul Kuznețov pare a fi fost întotdeauna un compromis. Puntea STOBAR simplifică nava, dar limitează greutatea de lansare și rata de ieșiri.

Este funcțională pentru avioane de vânătoare precum Su-33 și MiG-29 K și poate susține operațiuni cu elicoptere la un ritm decent, dar nu poate scoate de pe punte aeronave mai grele, cum ar fi cele cu aripi fixe, de tip „alertare timpurie aeriană”.

Acest lucru a dus la dependența de elicopterul Ka-31 pentru acoperirea radar, o soluție utilă, dar limitată, în comparație cu un portavion catapultă.

Modernizarea portavionului a avut ca scop principal atenuarea unora dintre aceste limitări cu echipamente de oprire modernizate, senzori noi și facilități aviatice actualizate.

„Fără o punte de zbor pe mare, avioanele Su-33 și MiG-29 K ale Marinei Ruse, cu capacitate de transport pe portavioane, devin escadrile terestre. Acestea pot încă zbura și lupta, dar abilitățile de manevrare a punții, capacitatea de a lansa și de a prinde, precum și resursele de antrenament legate de operațiunile pe mare încep să se estompeze”, mai notează Army Recognition.

Simulatoarele ajută, antrenamentul la țărm ajută, dar nu există nimic care să înlocuiască ciclurile pe mare cu o punte reală, vreme reală și presiunea recuperărilor reale în ape agitate.

Portavionul „Amiralul Kuznețov” | Foto – Profimedia Images

Niciun proiect de portavion nu este încă în construcție

Ar putea exista un nou proiect de portavion rusesc la orizont? Conceptele circulă de ani de zile, dar niciun proiect nu este încă în construcție. Shtorm, uneori etichetat ca Proiectul 23000E, a schițat un portavion nuclear mare, cu catapulte și o aripă aeriană modernă. 

Totul arată impresionant pe hârtie. Partea dificilă este traducerea desenelor într-un program finanțat, cu un loc în șantierul naval, articole comandate cu livrare lungă și o bază industrială aliniată pentru livrarea de catapulte, echipamente de oprire, centrale electrice și facilități de aviație.

Deși crearea unui nou portavion, împreună cu distrugătoarele din clasa Lider, a fost amânată de Vladimir Putin, proiectul este încă menționat în Programul de Înarmare de Stat al Rusiei pentru 2018-2027.

Macheta „Shtorm” | Foto – Wikipedia

„O punte cu 70 până la 90 de aeronave nu este doar un proiect de construcție navală, ci este un angajament de mai multe decenii care ar concura pentru finanțare cu submarine, rachete cu rază lungă de acțiune și programe de apărare aeriană pe care guvernul le folosește și le apreciază în prezent”, mai notează Army Recognition.

O „triere strategică”

Pe de altă parte, contextul geopolitic actual face ca Moscova să nu „favorizeze” proiectele pentru portavioane. Războiul din Ucraina consumă resurse și atenție, sancțiunile occidentale slăbind economia, în special în industria prelucrătoare de înaltă performanță și ingineria marină.

Industria de apărare a Rusiei este ocupată să producă ceea ce forțele armate folosesc zilnic, respectiv rachete de croazieră și balistice, interceptoare de apărare aeriană, artilerie și drone, submarine diesel-electrice și nave de luptă de suprafață mai mici, cu rază de acțiune de atac terestru.

„Un superportavion sau chiar o navă CATOBAR (n.red. – sistem folosit pentru lansarea și recuperarea aeronavelor de pe puntea unui portavion; aeronava se lansează folosind o decolare asistată de catapultă și aterizează pe navă folosind fire de blocare) convențională mare nu sunt o prioritate. De aceea, discuțiile despre retragerea portavionului „Amiralul Kuznețovsunt interpretate, mai degrabă, ca o triere strategică decât ca o pauză temporară. Este vorba despre adaptarea flotei Rusiei la războaiele pe care le poartă de fapt”, explică specialiștii Army Recognition.

Foto colaj main – Profimedia Images / Ministerul Apărării din Marea Britanie


RECOMANDAREA AUTORULUI:

Recomandarea video

Mediafax
Un șofer din București a lovit un copac și două ambulanțe SMURD
Digi24
Vladimir Putin „a otrăvit” mințile rușilor. Mihail Kasianov, despre ultima întâlnire cu liderul de la Kremlin: „Te voi distruge oricum”
Cancan.ro
FBI intră pe fir în cazul lui Emil Gânj! Descoperiri ULUITOARE în telefonul criminalului din Mureș
Prosport.ro
Mădălina Ghenea i-a înnebunit pe arabi. Cum și-a făcut apariția în Qatar
Adevarul
Povestea celui mai bogat sat din Ucraina, aflat la graniţa cu România. Paradoxul castelelor din Nyzhnia Apșa
Mediafax
AEP: Peste 2.2 milioane de alegători înscriși pentru alegerile locale parțiale de duminică
Click
Roxana Călin, doctoriţa care a îngrozit România în anii ’90. Și-a ucis şi tranşat rivala în dragoste
Digi24
Rachete spațiale, aur ilegal și o misiune imposibilă a Legiunii Străine: De ce nu poate Europa să își apere frontiera din Amazon
Cancan.ro
Ultimele imagini cu Rodica Stănescu înainte să moară! Se transformare radical de dragul iubitului. Intervenții estetice și...
Ce se întâmplă doctore
Ce se întâmplă cu pensiile din ianuarie 2026? Ministrul Muncii a clarificat situația
Ciao.ro
Amante celebre din showbiz-ul românesc! Unele au ajuns în faţa altarului, altele au rămas doar cu amintirea
Promotor.ro
Tesla Model 3 Standard, disponibilă și în România. E cea mai ieftină Tesla și poate fi luată în rate
Descopera.ro
Un EXPERT spune că modelele lingvistice mari nu vor fi niciodată cu adevărat INTELIGENTE
Râzi cu lacrimi
BANCUL ZILEI. BULĂ nedumerit: - Iubita mea s-a întins pe canapea, şi-a dat fusta jos, şi-a smuls...
Descopera.ro
O funcție uitată revine pe WhatsApp