Victoriile tactice, căsătoria de conveniență și ÎNFRÂNGEREA strategică. „Poziția Moscovei este neschimbată, Ucraina se află într-o poziție dificilă”

Vladimir Putin vrea o Ucraină „prietenoasă” și crede că Occidentul nu permite ca acest scenariu să fie transpus în realitate. Ce nu înțelege liderul de la Kremlin este că societatea și elitele ucrainene nu vor accepta, niciodată, condițiile capitulării pe care Moscova încearcă să le impună.

Întâlnirea dintre președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin, în Alaska, coroborată cu întâlnirea ulterioară a președintelui american cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, și cu liderii europeni, la Washington, au dat naștere speranței că sfârșitul războiului dintre Rusia și Ucraina se arată la orizont.

Pentru prima dată în ultimii ani, părțile au început să discute parametrii practici ai unei soluționări.

În realitate, însă, perspectivele pe termen lung ale negocierilor nu s-au schimbat cu adevărat. Participanții pot revendica pe bună dreptate anumite succese tactice, dar strategic se pot aștepta la multe pierderi.

SPORT Trump a primit Premiul FIFA pentru pace la tragerea la sorți a grupelor Cupei Mondiale: Sfârșitul războiului din Ucraina este aproape

22:49

EXTERNE Alexandrina s-a stabilit de mai mulți ani în Marea Britanie. Ce a dezvăluit despre englezi: „Acolo nu există”

22:48

„Summit-ul din Alaska a arătat că nici Rusia și nici Statele Unite nu erau pregătite să ducă această «confruntare» la un nou nivel. Trump însuși a recunoscut că nu credea că sancțiunile suplimentare ar obliga Moscova să oprească războiul din Ucraina. Între timp, Putin încerca să mențină contactul cu Trump, singurul lider occidental cu care este posibil orice fel de dialog, semnificativ sau nu”, notează Tatiana Stanovaya pentru Carnegie Endowment for International Peace.

„Rezultatul se potrivește perfect Kremlinului”

Nu s-a ajuns la niciun acord, dar Putin a reușit, inițial, să obțină o schimbare majoră în poziția lui Trump cu privire la negocieri, în favoarea viziunii rusești de încetare a războiului, iar asta reiese din doi factori.

• Primul este convingerea fermă a lui Trump că Rusia, ca putere nucleară, nu poate fi învinsă pe câmpul de luptă, ceea ce înseamnă că Ucraina nu poate câștiga prin mijloace militare.
• Al doilea este că președintele SUA a abandonat cererea sa de încetare a focului și, în schimb, a fost de acord cu argumentul principal al lui Putin, conform căruia părțile ar trebui să treacă direct la discuții despre o soluție de pace pe termen lung.

„Summit-ul din Alaska a creat un fel de căsătorie de conveniență: nu există dragoste în sine, dar există o înțelegere că această confruntare nu este benefică niciuneia dintre părți. Acesta este cadrul pentru interacțiunea ulterioară SUA-Rusia: nu o abordare comună pentru rezolvarea războiului din Ucraina, având în vedere că diferențele sunt încă semnificative, ci o reticență reciprocă.

În ciuda speranțelor europene că Trump va fi dezamăgit de Putin, aceasta pare a fi o perspectivă nerealistă, cel puțin deocamdată.

Rezultatul se potrivește perfect Kremlinului. A fost suficient pentru ca Moscova să obțină undă verde din partea SUA pentru negocieri directe cu Kievul privind memorandumul propus de Kremlin, ceea ce s-a și întâmplat atunci când Trump a decis să se distanțeze de discutarea detaliilor acordului.

Cadrul rezultat a fost foarte general și a inclus trei puncte foarte vagi: schimbul de teritorii, neaderarea Ucrainei la NATO și garanțiile de securitate pentru Ucraina. Faptul că părțile beligerante au abordări fundamental diferite față de aceste probleme nu a împiedicat Casa Albă să continue să sprijine acest nou format pentru o «înțelegere».

Următorul eveniment care a cimentat noul format de negocieri a fost întâlnirea lui Trump, la Washington, cu Zelenski și liderii europeni. Încercarea de a exercita presiune de grup asupra președintelui SUA și de a neutraliza rezultatele summit-ului din Alaska a eșuat.

Trump a promovat ideea necesității de a lucra la un acord de pace complet, mai degrabă decât la un armistițiu, și a încercat să-i convingă pe cei prezenți că Putin era aproape gata să se întâlnească cu Zelenski și să discute direct toate diferențele dintre ei”, continuă Tatiana Stanovaya.

„Europenii și Kievul au o viziune complet diferită asupra garanțiilor de securitate”

Declarațiile emise în urma celor două summit-uri au clarificat, rapid, cât de îndepărtate rămân pozițiile celor două părți, în ciuda discuțiilor despre progrese.

• În ceea ce privește problema cheie a garanțiilor de securitate pentru Ucraina, poziția Moscovei este, practic, neschimbată față de ceea ce a discutat cu Kievul la Istanbul, în primăvara anului 2022.
• Potrivit Kremlinului, orice acord de pace între Rusia și Ucraina ar trebui semnat și de țările garante: în primul rând, membrii permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU, inclusiv Rusia însăși.
• Apoi, în cazul unei noi escaladări, fiecare garant ar avea drept de veto în luarea deciziilor

„Rusia se așteaptă, de asemenea, ca astfel de garanții să fie însoțite de o reducere radicală a dimensiunii armatei ucrainene.

Europenii și Kievul au o viziune complet diferită asupra garanțiilor de securitate. Ei prevăd staționarea în Ucraina a unui contingent militar din țările NATO, deși limitat ca număr și departe de front.

Aceste «forțe de reasigurare» nu vor fi destinate să lupte împotriva Rusiei și vor reprezenta, în esență, sprijin moral pentru Kiev, precum și unele funcții practice limitate, cum ar fi antrenamentele militare.

Atât Trump, cât și oficialii americani implicați în această problemă, au declarat că nu vor exista trupe americane pe teritoriul ucrainean. Sprijinul aerian este probabil, deși Trump și echipa sa nu au specificat ce ar însemna exact acest sprijin.

Statele Unite vor solicita, de asemenea, o plată suplimentară pentru acest sprijin aerian din partea europenilor, care își asumă deja responsabilitatea financiară pentru tot sprijinul militar acordat Ucrainei”, mai scrie Tatiana Stanovaya.

„Ucraina se află într-o situație și mai dificilă decât în ​​primăvara anului 2022”

Rusia a respins de nenumărate ori ideea unor astfel de garanții și – în urma summit-ului din Alaska – Ministerul rus de Externe a transmis, din nou, că nu pot exista trupe NATO pe teritoriul ucrainean fără participarea Rusiei.

„Toate acestea pun la îndoială cea de-a doua presupusă realizare a celor două summit-uri: discuțiile despre pregătirile pentru o întâlnire între Putin și Zelenski.

Kremlinul nu a refuzat niciodată public să organizeze o astfel de întâlnire, ci a stipulat întotdeauna că pregătirile atente ar fi esențiale. Probabil că Putin a repetat pur și simplu această poziție, care a fost interpretată ca fiind disponibilitatea de a se întâlni în viitorul apropiat.

• Serghei Lavrov – ministrul rus de Externe – a explicat cum ar fi scenariul: mai întâi, se înființează grupuri de experți pentru a-și face treaba, apoi documentele sunt elaborate la niveluri superioare și abia apoi se vor întâlni liderii, ca etapă finală.
• Prezentând acest proces ca pregătire pentru o întâlnire între Putin și Zelenski, Moscova pare să încerce să convingă Washingtonul că Kievul ar trebui să înceapă o discuție substanțială pornind de la termenii Rusiei.

Prin urmare, conducerea ucraineană este acum atrasă într-un format de negocieri care poate fi numit «Istanbul 2» – aceleași cerințe, fără a lua în considerare noile revendicări teritoriale, același loc și aceiași oameni (cel puțin de partea rusă).

Însă Ucraina se află acum într-o situație și mai dificilă decât în ​​primăvara anului 2022, confruntându-se cu riscul de a pierde restul Donbasului.

De fapt, discuțiile directe dintre reprezentanții ruși și ucraineni sunt în desfășurare la Istanbul de câteva luni, dar nu au dat niciun rezultat în afară de mai multe schimburi de prizonieri și de soldați căzuți la datorie”, explică Tatiana Stanovaya.

„Tactic, părțile pot câștiga, dar strategic nu pot exista câștigători”

„Rolul Europei în formatul de negocieri este în mare parte decorativ”, consideră Stanovaya. Europa nu are nici resursele militare, nici resursele financiare pentru a produce o schimbare rapidă a situației de pe câmpul de luptă, iar principalul său aliat strategic – Statele Unite – a adoptat acum poziția Rusiei, conform căreia orice acord ar trebui discutat în cadrul unui dialog direct între Rusia și Ucraina.

Toate acestea ar putea condamna Kievul la câteva luni de negocieri dificile cu Moscova, la Istanbul, pe fondul unei ofensive rusești în curs de desfășurare.

„După câteva luni de astfel de negocieri, acestea ar putea într-adevăr să dea un rezultat sub forma unui fel de formulă de soluționare. Dar, cel mai probabil, Ucraina va fi condamnată să repete soarta acordurilor anterioare dintre Moscova și Kiev, cum ar fi acordurile de la Minsk: în loc să rezolve conflictul odată pentru totdeauna, acesta ar putea servi drept prolog pentru un alt război, cândva mai târziu.

• În căutarea unei formule care să garanteze securitatea Ucrainei, Occidentul încearcă să găsească una care să-i permită să limiteze un agresor care nu poate fi învins prin mijloace militare, deoarece deține arme nucleare.
• Având în vedere că Occidentul refuză cu fermitate să lupte direct împotriva Rusiei, nu există niciun motiv să credem că va fi brusc pregătit să facă acest lucru în cazul unei noi escaladări după încetarea războiului actual.

Și asta înseamnă că Ucraina nu se poate simți în siguranță până când Rusia nu va fi învinsă, până când Kremlinul nu își va schimba cursul – ceea ce nu este posibil prea curând.

Realitatea de astăzi este că Moscova nu își reconsideră cerințele maximaliste, Statele Unite sunt pe cale să iasă din conflict, iar Trump ar putea dori să abandoneze complet confruntarea cu Moscova, în timp ce Europa este prea slabă pentru a schimba cursul războiului fără contribuția activă a Statelor Unite.

Dar, indiferent de mutările lui Putin, liderul de la Kremlin nu va reușit să obțină o Ucraină «prietenoasă». Tactic, părțile pot câștiga, dar strategic nu pot exista câștigători”, încheie Tatiana Stanovaya.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Poate Belarus să profite de convorbirea telefonică istorică dintre Trump și Lukașenko? „FANFARONADA și lingușirea, substitut pentru acțiuni reale”
• China își consolidează TRIADA NUCLEARĂ. „O forță capabilă să conteste supremația SUA, ambițiile Beijingului nu se limitează doar la descurajare”
• Regiunile ucrainene „vânate” de Kremlin. The Insider: „Cererile teritoriale ale lui PUTIN par mai nerealiste ca niciodată”
• Demonstrație de forță la Casa Albă. „Putin va eticheta Europa și Ucraina drept partea NEREZONABILĂ în viitoarea sa relație cu Trump”
• Centura de fortărețe urbane a Ucrainei, greu de spart. Putin PLUSEAZĂ, realitatea din regiunea Donețk îl contrazice