The New York Times: Hunter Biden, în centrul unei afaceri controversate cu terenuri de lângă Ambasada SUA de la București

Proiectul ar fi vizat vânzarea terenurilor adiacente ambasadei către un consorțiu care includea o companie chineză cu legături directe la statul de la Beijing, într-un context în care tatăl său, Joe Biden, promova public campanii anticorupție în Europa de Est.

Rețele de influență și legături internaționale

Hunter Biden își construise, încă din perioada în care tatăl său era vicepreședinte, o rețea de contacte puternice în Europa de Est. Aceste conexiuni aveau să conducă, câțiva ani mai târziu, la apariția unui plan de investiție complex, care implica parteneri americani, români și chinezi.

Documentele citate de New York Times arată că fiul președintelui american s-a implicat în proiect din două direcții: ca avocat, oferind consultanță juridică în legătură cu terenurile vizate, și ca investitor, printr-o companie care intenționa să participe la achiziția acestora.

În corespondența internă obținută de jurnaliști, Hunter Biden ar fi recunoscut că se află „într-o mlaștină etică”, conștient de riscurile generate de amestecul dintre interesele sale de afaceri și activitatea juridică.

Proiectul de investiții de sute de milioane de dolari

Afacerea a prins contur după 2016, când Joe Biden părăsise funcția de vicepreședinte, însă conexiunile fiului său în România erau deja consolidate. Planul presupunea crearea unui consorțiu internațional, cu o investiție estimată între 300 și 500 de milioane de dolari, din care aproape jumătate ar fi revenit companiei chineze CEFC China Energy.

Implicarea unei entități apropiate guvernului chinez într-un proiect imobiliar aflat lângă o ambasadă americană ridica însă serioase îngrijorări de securitate și de politică externă, potrivit surselor diplomatice citate în investigație.

Rol dublu și posibile implicații de lobby străin

În paralel cu discuțiile de afaceri, Hunter Biden i-ar fi oferit asistență juridică lui Puiu Popoviciu, care era implicat într-un dosar de corupție, încercând să obțină un tratament favorabil în fața autorităților. Această dublă implicare, de avocat și investitor, a ridicat suspiciuni privind o posibilă încălcare a legislației americane referitoare la lobby-ul străin.

Situația era cu atât mai sensibilă cu cât, în aceeași perioadă, Joe Biden susținea public eforturile României de combatere a corupției și promova transparența în instituțiile statului. Potrivit surselor diplomatice citate de presa americană, ambasadorul SUA la București de atunci, Hans Klemm, ar fi considerat nepotrivită orice tentativă de influențare a cazului prin canale neoficiale.

În cele din urmă, proiectul a fost abandonat în 2017, înainte ca fondurile chineze să fie transferate, iar planurile de dezvoltare au fost suspendate.

Onorarii de milioane și prăbușirea partenerilor chinezi

Hunter Biden ar fi fost remunerat cu aproximativ 1 milion de dolari pentru consultanța oferită în perioada în care tatăl său era încă vicepreședinte. Ulterior, ar fi primit și alte plăți de la entități asociate companiei chineze CEFC.

După 2018, CEFC China Energy s-a prăbușit în urma unor anchete de corupție în China și Statele Unite, iar președintele companiei a fost arestat. Afacerea românească a rămas neterminată, dar este considerată de analiști un exemplu al modului în care oameni de afaceri internaționali încearcă să profite de legăturile politice ale familiilor influente de la Washington.

Grațiere prezidențială și ecoul unei povești controversate

În decembrie 2024, la finalul mandatului său, președintele Joe Biden și-a grațiat fiul pentru condamnările legate de taxe și arme, precum și pentru orice potențiale infracțiuni conexe activităților sale externe.

Cazul terenurilor de la București, deși mai puțin mediatizat decât afacerile din Ucraina, rămâne o ilustrare a felului în care interesele economice, politica și etica se pot intersecta. Afacerea eșuată arată limitele fine dintre influență, oportunitate și conflict de interese — o zonă gri în care reputația și puterea pot deveni instrumente de negociere globală.