Comuna din România, părăsită de localnici pentru Austria: „Mai bine câștigă îngrijind babe”

Vârstnicii au rămas populația majoritară într-o comună din Banatul Montan, cu un specific aparte. Multe familii s-au stabilit în Austria, în vreme ce alți localnici, mai ales femei, muncesc pe durate determinate tot în Austria, la îngrijirea bătrânilor.

Peste 2.500 de oameni trăiesc în satele din comuna Carașova: Carașova, Nermed, Iabalcea, situate în vecinătatea municipiului Reșița. Majoritatea localicilor vorbesc limba croată, iar statul croat îi recunoaște oficial ca minoritate națională din România.

Comunitatea carașoveană mai cuprinde și satele din comuna Lupac, cu circa 2.500 de locuitori – Lupac, Clocotici, Rafnic și Vodnic, aflate și la la câțiva km de Reșița.

ANALIZA de 10 Călcâiul lui Ahile. Cum s-a transformat sistemul de recrutare din Ucraina într-o „vânătoare de oameni”, de front scapă doar privilegiații. „Erau Rolls-Royce-uri și Bentley-uri peste tot”

10:00

POLITICĂ Crin Antonescu mărturisește că nu îl poate ierta pe un singur om politic. Culmea, au fost colegi de partid mai bine de 20 de ani. Ce îi reproșează

09:57

La finele anului 80, Carașova număra aproape 4.000 de locuitori, iar aproape fiecare familie e carașoveni avea cel puțin un angajat în uzinele și fabricile municipiului Reșița.

Satele carașovenilor au fost afectate de declinul industrial, care a diminuat locurile de muncă, dar și de exodul localnicilor către Occident.

„Multe familii originare din Carașova s-au stabilit în Austria, însă acest lucru s-a petrecut de mai mulți ani. Mai recent nu au mai plecat, iar unele familii și-au manifestat dorința de a se întoarce, deși nu avem această garanție că o vor face. Sunt femei care merg în Austria nu pentru a locui acolo, ci pentru a munci la îngrijirea persoanelor în vârstă”, spune primarul Ivan Hațegan, potrivit adevărul.ro.

sursa foto: captura video Adevarul.ro

Exodul oamenilor a început în anii ’90, când au putut beneficia de pașapoarte croate, care le ofereau facilități pentru a munci în Occident. La început, au plecat în Croația, însă mulți au migrat ulterior spre Austria, care le-a oferit mai multe oportunități. Și în Austria, există sate locuite de croați, iar localnicilor din Carașova le-a fost ușor să se integreze acolo.

Alți localnici explică exodul carașovenilor în Austria și prin faptul că localitățile nu sunt chiar îndepăratate. O călătorie din Reșița spre regiunea cu croați durează 7 – 8 ore, cu mașina. În ce privește femeile care muncesc în Austria, pe perioade determinate, Nicolae, un alt localnic, explică situația lor.

„Bărbații munceau la Reșița, la Anina. Femeile de aici aveau alt fel de ocupație. Se ocupau cu gospodăria, creșteau copii, țineau o vacă – două, trei porci. Nu aveau nici de lucru, nici școală nu prea se mai făcea din anii ‘60. Acum ce să facă, să se angajeze aici femeie de serviciu? Mai bine câștigă în Austria, îngrijind babe”, spune Nicolae.

Oficial, Caraș-Severin numără mai puțin de 250.000 de locuitori, iar populația municipiului Reșița, capitala județului și a Banatului Montan, s-a redus la aproximativ 58.000 de persoane, cu aproape 20 la sută mai puține decât în urmă cu un deceniu.

De altfel, declinul demografic al Reșiței și al celorlalte localități din Caraș-Severin are cauze complexe, una dintre ele fiind strâns legată de profilul industrial al regiunii.

Autorul recomandă:

Povestea tristă a unui român care a renunțat la viața din Austria pentru a-și deschide o AFACERE acasă: „M-au îngropat în taxe și controale”

Amenda primită de un șofer în Austria. Nu a fost atent când și-a făcut vinieta