NATO a publicat imagini în premieră cu puterea reală de distrugere a unui submarin norvegian. 

Scopul publicării imaginilor este de a demonstra capacitatea și forța de atac din partea unui submarin fabricat de o țară europeană membră NATO. Submarinul are o rezistență mare, operează în secret și are o capacitate unică de a dicta bătălia maritimă.

„Recent, în timpul exercițiului Ægir 25, submarinul KNM Uthaug din Norvegia a lansat una dintre torpilele sale asupra fregatei KNM Trondheim, aflată în dezafectare, cu scopul de a o scufunda. Mai multe nave și unități ale Forțelor armate ale Norvegiei, împreună cu Marina Regală Britanică din partea Regatului Unit și Polonia , au participat la exercițiu, care a avut loc în largul coastei orașului Andøy”, anunță NATO, potrivit The Maritime Executive.

FLASH NEWS Băsescu critică prezența generalului Pahonțu la masa cu politicieni de la Bruxelles: „Putea să asculte de la distanță”

22:18

TEHNOLOGIE Microsoft concediază 4.800 de angajați. Ce se întâmplă la divizia Xbox

22:14

Scenariul unui război maritim NATO vs Rusia

În cazul declanșării unui război dintre NATO și Federația Rusă, luptele maritime s-ar putea desfășura în Marea Baltică și în Marea Neagră.  Un război este deja în desfășurare încă de la invazia rusă a Ucrainei la scară largă în februarie 2022, când rușii au ocupat inclusiv Insula Șerpilor.

Recent, două sate din România au fost evacuate ca urmare al unui atac de amploare cu rachete rusești Iskander și drone asupra unei nave petroliere turcești de pe Dunăre.  În 2023, în contextul „crizei cerealelor ucrainene”,  fostul comandant de top, amiralul James Stavridis, a avetizat că NATO și Rusia vor ajunge să se lupte în Marea Neagră.

Posibil război maritim în Marea Baltică?

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a avertizat că dacă Rusia nu este oprită în Ucraina și va fi lăsată să înainteze, este inevitabilă extinderea conflictului la scară europeană. Ministrul spune că Marea Baltică ar putea fi cel mai probabil următoarea țintă a lui Vladimir Putin. De la aderarea Finlandei și Suediei la NATO, Marea Baltică a căzut sub influența Vestului, ceea ce frustrează elitele de la Kremlin.

„Marea Baltică, care a fost considerată mult timp o punte între țările europene, ar putea deveni o zonă de război”, a declarat ministrul liderilor militari și de securitate.

Într-un alt interviu, ministrul a estimat că Putin ar putea ataca NATO undeva între anii 2028 și 2029.  Generalul Richard Shirreff, fostul comandant suprem adjunct al forțelor aliate din Europa al NATO, a avertizat că Rusia ar putea lansa un război de amploare în țările baltice încă din 2027.

„Nu m-aș aștepta neapărat la asta în 2027”, a spus el. „Totul depinde de cum se desfășoară războiul din Ucraina”. 

În același timp, analistul și bloggerul rus Dmitri Chernyshev a spus că economia militară a lui Putin funcționează la capacitate maximă. Liderului de la Kremlin  îi este mai puțin frică de război decât de pace.

„Când întreaga piramidă pe care a construit-o se va prăbuși, sute de mii de soldați se vor întoarce de pe front cu arme și nu va mai rămâne nimic care să justifice represiunile. Consiliul de Securitate este încrezător că estonienii, lituanienii și letonii nu vor rezista în același mod ca ucrainenii. Putin acționează întotdeauna la fel – într-o situație dificilă, își dublează eforturile pentru a avea cu ce negocia.”

Forțele navale ale Rusiei

Federația Rusă dispune de un singur portavion – Portavionul Amiralul Kuznetsov – care poate transporta aeronavele Su-27S, MiG-29K, Su-33 și Su-25UTG. De asemenea, mai are crucișătoarele de luptă din clasa „Kirov”, Amiral Nakhimov și Pyotr Velikiy.

Federația Rusă mai dispune de o varietate de submarine nucleare de clasa Dela, Typhoon, Borey, Oscar, Sierra, Victor, Akula, Yasen, Kilo și Lada.

În plus, Rusia mai are crucișătoare de clasele Kara și Slava, distrugătoare de clasele Kashin, Sovremennyy și Udaloy, fregate de clasele Burevestnik, Neustrashimy, Tatarstan și Amiral Gorshkov. Și mai sunt corvetele de clasele Stereguschiy, Parchim, Nanuchka, Tarantul, Grisha și Buyan.

Forțele navale ale NATO (Europa)

Chiar și fără sprijin din partea Turciei și a Statelor Unite, Federația Rusă ar avea mari provocări dacă ar ajunge să se bată numai cu flotele navale ale statelor membre NATO din Europa.

• Regatul Unit:  submarine Vanguard și Astute, portavioanele Regina Elizabeth și Prințul de Wales, distrugătoarele Daring, fregatele Duke, vasele de patrulare River etc.;
• Franța: submarinele nucleare de clasa Triomphant, portavionul nuclear Charles de Gaulle,  vasele amfibii și de asalt Mistral, distrugătoarele Horizon și Aquitaine, fregatele La Fayette;
• Germania:  fregate Baden-Wurttemberg, fregate Sachsen, fregate Brandenburg, corvete K130 Braunschweig, submarinele Type 212;
• Italia: submarine de atac de clasa Sauro și Todaro, portavionul Cavour, nave amfibii Trieste și San Giorgio, distrugătoarele de clasele Orizzonte și Durand de la Penne, fregatele Bergamini și Thain di Revel, vase de patrulare, nave auxiliare etc.;
• Spania:  submarinele de atac Galerna și S-80, portavionul Juan Carlos I, nave amfibii Galicia, fregate Alvaro de Bazan și Santa Maria,  vase de patrulare Meteoro etc.;
• Țările de Jos: submarinele Walrus, fregatele Karel Doorman și De Zeven Provincie, vasele de patrulare Holland, navele amfibii Rotterdam etc.;
• Danemarca: fregate Absalon. Thetis și Iver Huitfeldt;
• Suedia: submarinele Sodermandland și Gotland, plus nave de suport,  corvetele Visby și Gavle,  vase de patrulare și de minare;
• Finlanda: corvete Pohjanmaa, navele de atac Hamina și Rauma, nave de minare;
• Norvegia: submarine Ula, fregate Fridtjof, corvete Skjold;
• Grecia: submarine Glavkos, Okeanos, Papanikolis și Poseidon, fregatele Hidra și Elli, canoniere etc.;
• Polonia: un submarin sovietic Kilo, fregate Oliver Hazard Perry, corvetele Kaszub și Gawron, nave pentru atac rapid de tip Orkan;
• România: un submarin sovietic Kilo S-521 Delfinul, fregata Mărășești, fregatele Type 22 Regele Ferdinand și Regina Maria de fabricație  britanică și dotate cu tehnologie americană, corvetele Tetal-I și Tetal-II, corvetele „Zborul” (Tarantul) de fabricație sovietică, nave pentru minare „Musca”, flotila fluvială, navele auxiliare de comandament, dronele subacvatice REMUS și navale Defender de fabricație americană.

Sursa Video: NATO

Sursa Foto Ilustrativ cu un submarin norvegian: United States Navy

Autorul recomandă: Rusia vs. NATO, „Faza Zero”. Avertisment ISW: Moscova crește producția de tancuri, iar numărul blindatelor este suficient pentru un război pe scară largă