Scenarii de război. O criză în Taiwan ar putea declanșa o confruntare fără precedent între China și Japonia? Tokio se bazează pe Washington, dar apar semne de întrebare pe relația „Beijing – Moscova”

Conform Indicelui Global al Puterii de Foc (Global Firepower) din 2025, China ocupă locul trei la nivel global în ceea ce privește forța militară, în timp ce Japonia se află pe locul șapte. China are aproximativ 2 milioane de soldați activi, peste 5.000 de tancuri, peste 3.000 de avioane de luptă și 400 de nave militare – depășind cu mult Forțele de Autoapărare ale Japoniei, care au aproximativ 250.000 de militari, 1.000 de tancuri, 700 de aeronave și 150 de nave militare.

În ceea ce privește capacitățile navale și de lansare a rachetelor, rachetele din seria DF ale Chinei pot acoperi întreaga Japonie, iar flota sa de submarine este mai mare, teoretic favorabilă pentru un atac surpriză de tip „blitz”.

Cu toate acestea, și Forțele de Autoapărare ale Japoniei sunt profesioniste, dezvoltate în jurul apărării și contraatacului, se arată într-o analiză publicată de Vision Times, o „voce” mass-media independentă, fondată în 2021, care vrea să contrabalanseze propaganda media a Partidului Comunist Chinez.

EXTERNE Record de necrezut al chinezilor. Un tren Maglev a atins 700 km/h în 2 secunde. Ce rețea de șine de mare viteză are China

22:11

METEO E cod roșu de vreme rea în România. ANM anunță vânt puternic și vijelii, vineri seară

21:40

Forțele armate ale Chinei se confruntă cu probleme de coordonare

Japonia deține rachete anti-navă de talie mondială (cum ar fi ASM-3) și sistemul de luptă Aegis, iar avioanele sale de vânătoare stealth F-35 pot fi desfășurate rapid pentru a intercepta forțele care sosesc.

• Deși China are superioritate numerică, îi lipsește experiența în operațiuni amfibii.
• Ultima operațiune de debarcare la scară largă a Chinei a avut loc în timpul Războiului din Coreea.

Mai important, structura de comandă a Japoniei este unificată, iar timpul său de răspuns este rapid. Forțele armate ale Chinei, în ciuda modernizării accentuate, se confruntă cu probleme de coordonare.

Analizele de simulare sugerează că Beijingul ar putea controla apele din jurul Insulelor Senkaku într-o luptă pe termen scurt, dar într-un conflict prelungit ar avea de suferit din cauza liniilor de aprovizionare întinse.

Probabilitatea generală de succes: în jur de 50% pentru o ciocnire locală scurtă, dar sub 30% pentru un război de amploare.

Sursa – Global Firepower

Atacul și apărarea împotriva rachetelor: atacuri de saturație vs. interceptare multistrat

Forța de Rachete a Chinei are peste 2.000 de rachete balistice cu rază scurtă și medie de acțiune (inclusiv „ucigașul de portavioane” DF-21D și DF-26), capabile să lovească întreaga Japonie și chiar să amenințe bazele americane din Guam.

• Într-un prim atac surpriză, China ar putea lansa o „ploaie de rachete de saturație”.
• Simulările americane sugerează că sute de lansări simultane ar putea paraliza temporar apărarea aeriană a Japoniei, afectând pistele și instalațiile radar de la Tokyo sau Yokosuka.

Cu toate acestea, sistemul japonez de apărare antirachetă este extrem de avansat. Distrugătoarele Aegis echipate cu interceptoare SM-3 Block IIA pot ataca ținte la peste 1.000 km.

• Pe uscat, sistemele PAC-3 Patriot acoperă amenințările la altitudine mică. Până în 2025, Japonia va desfășura, de asemenea, noi „rachete de apărare insulară” cu o rază de acțiune aproximativă de 1.500 km pentru a lovi țintele de coastă chineze.
• Ratele de succes ale interceptărilor sunt estimate la peste 70%, iar sistemele comune de avertizare timpurie SUA-Japonia (cum ar fi sateliții SBIRS) pot detecta lansările de rachete cu câteva minute înainte.

Deși China ar putea folosi arme hipersonice precum DF-17 pentru a penetra unele sisteme de apărare, costul este ridicat, iar Japonia accelerează dezvoltarea tehnologiei de apărare antirachetă cu laser.

Avantaj în războiul cu rachete: China ar putea obține o capacitate de suprimare a rachetelor de aproximativ 60% în faza inițială, scăzând la 40% într-un schimb susținut de focuri.

Forțele Navale ale Chinei | Sursa – Global Firepower

Potențialul de contraatac al Japoniei – lovituri de precizie, în stil israelian

Deși Japonia a fost mult timp constrânsă de Articolul 9 din Constituția sa, Cartea Albă a Apărării din 2025 subliniază în mod explicit dezvoltarea „capacității de contraatac” (atacuri asupra bazelor inamice).

Integrată cu rețelele de rachete americane, Japonia ar putea localiza și ataca în comun site-uri de lansare a rachetelor sau noduri de comandă chinezești – similar atacurilor de decapitare de precizie ale Israelului din 2025 împotriva țintelor conducerii iraniene și houthi.

• Japonia intenționează să achiziționeze 500 de rachete de croazieră Tomahawk până în 2026 și își modernizează vehiculul hipersonic de alunecare (HVGP) intern.
• Combinată cu penetrarea stealth a rachetelor F-35 și partajarea de informații, Japonia ar putea distruge centrele de comandă de coastă chineze sau sediile Forței de Rachete în timpul unui contraatac.
• Experții cred că, deși etichetată drept „defensivă”, această capacitate ar putea viza eficient conducerea politică și militară chineză, sporind drastic descurajarea.

Forțele Navale ale Japoniei | Sursa – Global Firepower

• Bugetul apărării al Japoniei a ajuns la 9,9 trilioane de yeni (aproximativ 66,7 miliarde de dolari), 1,8% din PIB, și accelerează această transformare.
• Dacă Beijingul ar lansa un atac, acest contra-răspuns „în stil israelian” ar putea expune conducerea Beijingului la riscuri semnificative.

Probabilitatea de succes a Chinei după luarea în considerare a contraatacului Japoniei: sub 25%.

Consecințe economice: Un scenariu cu pierderi duble și colapsul lanțului de aprovizionare global

China și Japonia sunt profund legate din punct de vedere economic. În 2024, comerțul bilateral a depășit 300 de miliarde de dolari, implicând electronice, producția de automobile și semiconductori.

Războiul ar rupe imediat lanțurile de aprovizionare din Asia de Est: deficitul de semiconductori din Japonia ar afecta industria smartphone-urilor din China, în timp ce interdicțiile chineze la exportul de pământuri rare ar afecta grav producția japoneză.

Simulările sugerează că PIB-ul ambelor națiuni ar putea scădea cu peste 10% pe termen scurt, cu pierderi globale care depășesc 1 trilion de dolari. Națiunile occidentale ar putea îngheța activele chineze de peste mări și întrerupe accesul la SWIFT, repetând modelul sancțiunilor Rusia-Ucraina. Economia Chinei, bazată pe exporturi, nu poate rezista la o izolare prelungită.

Economia Japoniei este mai rezistentă. Rețeaua sa comercială diversificată (SUA, Europa, Australia) permite o reorientare rapidă. Energia ar fi, de asemenea, o problemă: China importă 90% din petrolul său pe rute maritime, în timp ce Japonia – deși este o națiune insulară – are rezerve mai mari.

Avantaj în materie de rezistență economică: Japonia. China nu poate susține un război lung.

Pierderile potențiale ale Japoniei includ pagube la infrastructură, victime civile, închideri portuare, distrugerea fabricilor de semiconductori, defecțiuni ale lanțului de aprovizionare cu automobile și o potențială contaminare nucleară în cazul în care reactoarele sunt afectate. Reconstrucția ar putea costa peste 2 trilioane de dolari și ar putea dura un deceniu.

Războiul ar putea duce la prăbușirea regimului comunist în China

Șansele Chinei de a ataca cu succes Japonia sunt sub 20%. Avantajele militare numerice se prăbușesc rapid sub intervenția alianței SUA-Japonia, autodistrugerea economică și barierele geografice.

• Riscul mai profund este intern: războiul ar putea duce la prăbușirea regimului PCC.
• Din punct de vedere istoric, războiul anti-japonez a salvat PCC, dar – astăzi – dependența economică globală a Chinei înseamnă înfrângere, iar sancțiunile ar putea crea o „probabilitate de 80%” de eșec al regimului, similar cu căderea sovieticilor după războiul din Afganistan.
• Pentru Japonia, un astfel de război defensiv ar putea declanșa o „renaștere postbelică 2.0” – o coeziune reînnoită și o redresare economică cu sprijinul SUA – dar numai dacă conflictul se încheie rapid.

Aceasta ar fi o catastrofă nu doar pentru China și Japonia, ci pentru întreaga lume. Probabil că PCC a evaluat deja probabilitatea și consecințele unui război cu Japonia și a ajuns la concluzii similare cu cele din acest articol – cu excepția cazului în care armata chineză își exagerează intenționat puterea în fața lui Xi Jinping, ceea ce ar duce la o eroare de calcul dezastruoasă.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Formula „4×2” și calcule la rece. Va reuși Rusia lui Putin să trimită în colaps rețeaua energetică a Ucrainei? Publicațiile pro-Kremlin îi amenință pe ucraineni cu o „iarnă grea”
• Corupție la Kiev, în vreme de război. În scandalul „ENERGOATOM”, apropiații lui Zelenski și-au tras „partea leului” – peste 100 de milioane dolari. Cum funcționa schema coordonată de Timur Mindich, veriga de legătură între președintele ucrainean și oligarhul Kolomoiski, finanțatorul campaniei prezidențiale
• Cine îl va recruta pe „Generalul IARNĂ”, Rusia sau Ucraina? Operațiunea „Frig și Întuneric”: „Atacurile rusești sunt de o amploare mult mai mare, ucrainenii nu au apărarea aeriană necesară pentru a face față”
• În ecuația „Venezuela”, scopul final al lui Trump rămâne învăluit în mister. Experții Atlantic Council intuiesc o strategie, însă nu este foarte clară. „Înlăturarea lui Maduro de la putere ar putea avea sens”. „Maduro e un cancer, creează instabilitate, dar nu m-aș aștepta să văd o situație similară cu cea din Panama sau Grenada”