Vortexul polar se rupe. Prognoza actualizată pentru România

Vortexul polar atrage din nou atenția, în contextul episoadelor de răcire accentuată a vremii în luna noiembrie, în majoritatea regiunilor din țară, care au culminat cu primele ninsori la nivelul orașelor.

Astfel, meteorologii au anunțat că acesta va fi caracterizat printr-o slăbire în următoarea perioadă, fapt care va favoriza migrarea aerului polar către latitudini medii. Astfel, predicțiile despre o iarnă aspră în România, cu viscol și ninsori abundente, “ca altă dată”, chiar și de sărbători, nu au întârziat să apară.

Profesorul universitar Lucian Sfîcă, de la Facultatea de Geografie și Geologie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a spus că, de fapt, vortexul polar nu este un fenomen izolat, ci o stare permanentă a atmosferei care modelează anual sezonul rece.

SPORT Cine e cel mai bun jucător de la FCSB. „De departe el e!”

12:12

SOCIAL Cea mai geroasă dimineață din 2025. Locul din România în care s-au înregistrat -12 grade Celsius. „A îngheţat parbrizul”

11:39

“Un fenomen are o apariție punctuală, atât temporal, cât și spațial. Vortexul polar este o stare în care se găsește atmosfera în regiunea polară ce constă într-o anumită distribuție a presiunii atmosferice, mai ales în păturile înalte ale troposferei. El în mod curent este controlat de momentele din an.

În timpul iernii, aerul rece din zona polară se extinde mai mult către altitudini temperate.

Este normal să se întâmple asta, nopțile polare sunt lungi și determină perioade de răcire intensă, iar în timpul verii se retrage foarte mult în jurul polului și nu mai este foarte coerent spațial, poate să fie rupt, spart în diverse sectoare, pentru că se încălzește la nivelul întregii emisfere.

Atunci când vortexul polar al emisferei nordice se restrânge către poli vara, se extinde vortexul polar al emisferei sudice, pentru că acolo este iarnă. Lucrul ăsta merge într-un dans perpetuu, de-a lungul anilor”, a explicat profesorul universitar, pentruAntena 3.

De asemenea, sunt situații în care vortexul polar ajunge să determine chiar și o iarnă blândă, cu temperature ridicate, dacă anumite tipare de circulație atmosferică tind să îl facă să fie „mai strâns” în jurul Polului Nord, când, în mod normal, vortexul ar trebui să se extindă. În alte siituații, vortexul polar evoluează „mai dezlânat”, fapt care face ca aerul rece polar să „evadeze” spre latitudini medii, putând să determine ierni mai aspre.

foto ilustrativa: sursa foto: Envato

Profesorul Lucian Sfîcă atrage atenția că această variabilitate a vortexului polar nu poate fi prezisă cu exactitate, iar meteorologii nu pot stabili cu mult timp înainte evoluția pe termen lung.

„În momentul în care, din condiții de circulație atmosferică ajunge să nu mai fie atât de izolat la poli și să coboare spre latitudini temperate se face mai frig în zona temperată, iar aerul cald poate să își găsească dinspre Tropice loc chiar către zona polară. Asta este o variabilitate în care vortexul polar se poate afla într-o iarnă sau alta, care totuși nu poate să fie prezisă cu o perioadă foarte mare de timp înainte. Nu vom avea o predicție foarte clară a acestei stări a atmosferei terestre la latitudini polare, încât toată discuția care se face acum este în bună măsură speculativă. Nu putem avea un grad foarte mare de precizie a evoluției acestui vortex, astfel încât să știm dacă el va fi mai limitat la zona polară sau dacă se va extinde către latitudini mici și va fi mai puțin organizat, adică mai puțin omogen la latitudini mari”, a precizat Lucian Sfîcă, pentru sursa citată.

Un vortex dezorganizat nu înseamnă în mod automat o iarnă foarte grea în România. Iarna poate fi chiar mai blândă dacă aerul rece de la Polul Nord nu acoperă această parte din Europa. Tiparul general este însă acesta: dacă avem o iarnă cu vortex foarte strâns în jurul polului, în general sunt șanse mai mari de iarnă caldă în anumite zone.

Dacă avem o iarnă cu vortex mai dezorganizat, înseamnă că putem să avem o iarnă foarte rece în Siberia, în America de Nord sau în Europa, pentru că o parte din acest vortex se izolează sau ajunge să se instaleze în aceste zone.

“Noi putem să fim fie în zona extrem de rece, fie în zona extrem de caldă. Din punct de vedere meteorologic ca prognoză, discuția este supraevaluată. Noi nu știm nici faza exactă în care va fi vortexul și nu știm nici dacă, în condițiile în care el va dezorganizat, aerul rece care se poate deplasa spre latitudini sudice va ajunge la noi. Că asta se poate întâmpla este o chestiune de probabilitate dar discuția despre ceva garanții care ne pot fi oferite despre cum va fi iarna plecând de la vortexul polar au o doză speculativă.

Discuția despre spargere vizează niște semnale că el va fi mai puțin organizat în această iarnă, dar acea dezorganizare poate să ducă la un caracter selectiv al zonelor în care va fi foarte rece. Se poate întâmpla să fie în Europa? Există o șansă, dar nu poți să prognozezi foarte clar unde va aunge aerul rece și cum va impacta fiecare zonă a latitudinilor temperate”.

Profesorul mai explică:

“Ruperea vortexului polar poate să apară sistematic o dată la câțiva ani și să aducă episoadele cele mai complicate de iarnă pe care am putea să ni le amintim în momentul de față, însă e prematur să oferim garanția unei ierni grele la noi pentru că se rupe vortexul polar. Au fost ani în care pe seama acestei ruperi a vortexului polar am avut chiar temperaturi foarte ridicate, pentru că nu am fost în zona aceea în care aerul rece să ajungă”.

În ultimii ani, schimbările climatice au modificat tiparul iernilor din România, de la zăpezi care veneau încă din luna noiembrie, la sărbători cu temperaturi de primăvară. Cu toate acestea, Lucian Sfîcă atrage atenția că episoadele de iarnă autentică nu ar trebui să fie o surpriză, chiar dacă manifestarea lor va fi scurtă.   

“Orizontul de așteptare în condițiile climatice actuale este mai degrabă că temperaturile vor fi mai mari decât mediile multianuale, adică vom avea o iarnă posibil mai caldă, dar ceea ce putem să reținem este că în condiții de schimbare climatică, cu sau fără vortex polar putem să avem inclusiv în iernile viitorului dominate de această schimbare climatică episoade de frig accentuat de cîteva zile sau săptămâni ca altădată, iarnă în adevăratul sens al cuvântului. Nu ne putem culca pe o ureche că e schimbare climatică și iată că asta ne salvează de iernile grele. Dacă nu ar fi vorba de rupere acestui vortex polar nu înseamnă că nu putem avea alte condiții care să aducă aerul polar la noi. Deci de iarnă nu scăpăm nici în schimbare climatică, chiar dacă ea nu va fi atât de persistentă”, a conchis profesorul universitar.

Autorul recomandă:

Prognoza meteo până la finalul anului în România. ANM anunță o lună decembrie „mediteraniană” în toată țara