Vicepremierul Oana Gheorghiu, bilanț după 1 lună de mandat. Se laudă că în timpul petrecut în Palatul Victoria s-a calificat la locul de muncă: „prioritar a fost să înțeleg sistemul”

La o lună după ce a început „mandatul de reformă, debirocratizare și digitalizare”, vicepremierul Oana Gheorghiu ne spune ca, în luna asta, s-a calificat la locul de muncă și se laudă pe Facebook cu o deplasare în extern și trei priorități scrise pe foaie. Zilele trecute, vicepremierul anunța reforma companiilor de stat fară ca măcar să știe cu ce listă va începe sau dacă vor urma concedieri. 

Oana Gheorghiu a prezentat primul bilanț al activității sale, la o lună după preluarea mandatului, afirmând că perioada a fost dedicată construirii fundamentelor pentru un mod profesionist de lucru în Guvern. Aceasta spune că s-a concentrat pe înțelegerea sistemului, identificarea blocajelor instituționale și stabilirea unei viziuni strategice pentru reformele pe care le coordonează.

„Azi se împlinește o lună de când am preluat mandatul de viceprim-ministru. A fost o lună în care m-am concentrat să pun bazele solide ale mandatului, folosind ceea ce am învățat în toți anii de muncă: gândire strategică, construirea echipei și planificare corectă.

EXTERNE Un preot din Spania și-a pus la vânzare porțile bisericii sale la obiecte uzate, la un preț ireal: „Suntem condamnați”

10:21

ANALIZA de 10 2026, anul conflictelor? Studiu îngrijorător: Care sunt cele 3 niveluri ale riscului la nivel mondial și ce situații critice ar putea apărea

10:00

Prioritar a fost să înțeleg sistemul și sursele blocajelor, să construiesc un mod profesionist de lucru, împreună cu echipele din Guvern, indiferent de culoarea politică, și, pe baza acestora, să formulez viziunea strategică pentru domeniile mele de activitate”, transmite Oana Gheorghiu, pe Facebook.

Într-o postarea „kilometrică”, Gheorghiu explică cum s-a organizat și ce a făcut în luna noiembrie.

Debirocratizarea statului

Ea spune că una dintre prioritățile centrale ale mandatului său este reforma companiilor de stat.

„Abordarea strategică și nu heirupismul este cea care va da rezultate. România are peste 1.500 de companii de stat. Unele sunt vitale. Altele, consumă bani publici, fără rezultate, de ani de zile, ceea ce are un impact negativ asupra economiei și asupra societății.
România nu-și poate permite să continue cu aceste pierderi. Totuși este important nu doar să oprim risipa, ci să găsim soluțiile de eficientizare care să țină cont și de nevoile oamenilor care lucrează acum în companiile cu pierderi și care să ducă la dezvoltarea economică și socială a comunităților în care se află acestea. Doar așa comunitățile respective se pot reinventa, iar oamenii să-și poată construi un trai decent, care să fie sustenabil pe termen lung.
În prima lună m-am concentrat pe trei priorități:
•⁠ Am finalizat strategia de reformă a companiilor de stat, care definește obiectivele și metodologia de lucru. Împreună cu Prim-ministrul Ilie Bolojan, am prezentat-o, miniștrilor responsabili de domeniile în care funcționează aceste entități. Este esențial, pentru că ministerele supervizează aceste companii și vor avea un rol central în aplicarea reformei. ⁠În cadrul acestei întâlniri, au stat la aceeași masă instituțiile responsabile (ministere, Agenția Pentru Monitorizarea și evaluarea Performanței Întreprinderilor Publice – AMEPIP, Secretariatul General al Guvernului) astfel încât toți să lucreze pe același flux. Fără coordonare nu există reformă.
•⁠ ⁠Împreună cu ministerele și Secretariatul General al Guvernului am constituit echipe bine definite cu responsabilități clare și asumate pentru guvernanță, restructurare și date. Fiecare minister a nominalizat câte 3 persoane care vor fi responsabile de reforma companiilor de stat din domeniul lor, iar la nivelul SGG, echipa care a lucrat la pregătirea reglementărilor în materie de guvernanță corporativă în întreprinderile publice se va implica acum și în implementarea acestor reglementări și a reformei.
Această strategie, agreată cu toate instituțiile menționate, a stat la baza informării înaintate Comisiei Europene de ministrul Dragoș Pîslaru, în care este prezentat noul model de lucru ce oferă premise solide pentru atingerea țintelor privind reforma companiilor de stat și eliminarea interimatelor din Consiliile de Administrați.
•⁠ ⁠De săptămâna viitoare intrăm în pilotul efectiv al reformei: ministerele au transmis propunerile lor, iar săptămâna viitoare vom lua decizia finală, conform metodologiei stabilite, cu privire la lista primelor 10 companii din energie și transport, care intră în procesul de reformă și începem lucrul concret cu ele.
Nu promit miracole peste noapte, promit un proces riguros, predictibil, transparent și verificabil.
Miza depășește reforma companiilor de stat. Reușita ei înseamnă nu doar repararea unei părți din stat, ci începutul schimbării modului în care funcționează România. Această reformă este un test de maturitate instituțională: poate statul român să lucreze coordonat, cu disciplină și responsabilitate? Dacă răspunsul este da, atunci nu transformăm doar companiile publice, ci și modul în care administrația ia decizii, gestionează banul public și își asumă rezultate. Aceasta este, de fapt, miza mandatului meu: să demonstrăm, împreună, că România poate trece de la improvizație la guvernanță profesionistă”, a scris Gheorghiu.

Foto: Facebook / Oana Gheorghiu

Digitalizare: coordonare și eficiență

În domeniul digitalizării, Gheorghiu afirmă că România dispune de specialiști și proiecte solide, ceea ce lipsește fiind coordonarea. Se lucrează la prima strategie unitară de digitalizare la nivel guvernamental, la un cadru care conectează instituțiile într-un ecosistem comun și la o prioritizare clară a marilor proiecte, astfel încât implementarea să devină coerentă, eficientă și măsurabilă.

Prima vizită externă

Vicepremierul a efectuat și prima vizită oficială în străinătate, la Stuttgart, între 26 și 27 noiembrie, participând la German–Romanian–Moldovan Business Conference și având o întâlnire bilaterală cu Winfried Kretschmann, premierul landului Baden-Württemberg. Discuțiile s-au concentrat pe digitalizare, investiții și dezvoltarea colaborării economice. Gheorghiu notează că investitorii germani solicită predictibilitate și eficiență în relația cu statul român și consideră aceste mesaje esențiale pentru viitoarele politici publice. În timpul vizitei a avut loc și o întâlnire emoționantă cu românii din diaspora, pe care îi descrie drept oameni care „nu au obosit să spere că acasă poate deveni un loc mai bun”.

Foto: Facebook / Oana Gheorghiu

În final, vicepremierul afirmă că a ales să comunice abia după această primă lună pentru a evita declarațiile formale și pentru a se concentra pe construcția strategiei de lucru. Spune că va rămâne transparentă, dar nu va face promisiuni nerealiste, deoarece orice reformă reală necesită cooperare, disciplină și încredere între toate instituțiile implicate.

„Este nevoie de răbdare și de o schimbare de mentalitate. Rezultatele vor veni, iar România poate trece de la improvizație la guvernanță profesionistă”, a încheiat Gheorghiu.

CSM o reclamă pe Oana Gheorghiu pentru incitare la ură și violență

Gheorghiu și-a început mandatul cu un scandal mare după ce a declarat că pensiile magistraților sunt plătite din banii copiilor săraci care nu au ce mânca. Vezi AICI

„Dacă banii aceia trebuie să se ducă la ei pentru că dau sentinţe, îi iau de undeva şi îi pot lua de la gura unui copil care se culcă flămând”, a mai spus vicepremierul lui Bolojan, la Digi24.

Ulterior, Gheorghiu a fost reclamată de CSM la Parchet pentru „incitare la ură, violență sau discriminare”.   

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Cum a răspuns Oana Gheorghiu la întrebarea Gândul despre ce o recomandă pentru grupul de lucru care se ocupă de reforma companiilor de stat

Salarii de 500.000 de euro la ONG-ul vicepremierului Oana Gheorghiu. „Dăruiește viață” le-a dăruit angajaților organizației salarii de corporație. Jumătate de milion de euro a fost partea vicepremierului și a apropiaților, din donații, numai în 2024