Cum au ajuns pastilele „de slăbit” să schimbe și industria alimentară, nu numai aspectul fizic

În doar doi ani, o nouă clasă de medicamente a reușit ceva ce alte tratamente au făcut în decenii. Medicamentele care suprimă apetitul, precum Mounjaro sau Ozempic, au prins foarte repede la public: 2,5 milioane de oameni le folosesc deja în Marea Britanie. Dintre aceștia, un milion s-au adăugat doar în ultimele șase luni. Asta înseamnă unul din 20 de adulți, potrivit Financial Times. 

Ca termen de comparație, statinele (medicamentele pentru colesterol, cu beneficii dovedite pentru sănătatea pe termen lung) au avut nevoie de 17 ani ca să ajungă la același nivel de utilizare. Diferența spune multe despre ce contează, de fapt, pentru oameni.

Mai ales că aceste pastile nu sunt deloc ieftine. Mulți dintre cei care folosesc medicamentele plătesc din buzunar până la 3.000 de lire pe an. Și nu vorbim doar despre cei cu venituri mari: sunt tot mai multe cazuri în care oameni cu salarii modeste renunță la lucruri esențiale ca să își permită tratamentul. Cererea este atât de mare încât a apărut, aproape peste noapte, și o piață neagră.

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „Când Rubio i-a adus la masa negocierilor pe europeni, a aruncat totul în aer”

08:30

TURISM 2026 va fi anul drumețiilor în natură. Trendurile care sugerează că tot mai mulți turiști vor planifica excursii pentru a evada din stresul urban

08:30

De ce această obsesie? Pentru că, dincolo de sănătate, contează enorm cum arătăm. Cei care iau Mounjaro nu o fac doar ca să se simtă mai bine, ci și ca să arate mai bine. Iar pe măsură ce aceste medicamente vor deveni mai ieftine și vor apărea sub formă de pastile, nu injecții, impactul lor asupra societății va fi uriaș.

Sfârșitul „ciclului junk food”?

Timp de zeci de ani, industria alimentară și consumatorii au fost prinși într-un cerc vicios. Companiile au devenit extrem de pricepute în a crea produse care fac combinația perfectă de gusturi. Noi mâncăm mai mult, ei produc mai mult, profiturile cresc, insă sănătatea noastră se deteriorează.

Acest „ciclu al junk food-ului” începe acum să se rupă. Nu prin educație alimentară sau voință, ci prin farmacologie. Medicamentele de tip GLP-1 nu sunt simple „pastile de slăbit”. Ele modifică modul în care creierul percepe recompensa și reduc drastic pofta pentru alimentele ultraprocesate.

Rezultatul? Oamenii care le folosesc mănâncă cu 15 până la 35% mai puține calorii. Dar, foarte important, nu taie la întâmplare. Renunță în special la produsele cele mai profitabile pentru industrie: snacks-uri, dulciuri, alimente grase.

Pentru un mare producător de gustări, o scădere susținută de doar 5% a volumelor vândute poate fi un dezastru. Fabricile nu pot fi „încetinite” ușor. Apar așa-numitele „active blocate”: linii de producție uriașe, construite pentru milioane de batoane de ciocolată sau pungi de chipsuri, pentru care cererea începe să dispară.

Lovitura neașteptată pentru magazinele „de la bloc”

Nici retailul nu scapă, dar efectele sunt surprinzătoare. Cele mai afectate ar putea fi magazinele „de la bloc”, care trăiesc din cumpărături impulsive: dulciuri, snacks-uri sărate, alcool, țigări, vape-uri. Studiile arată deja că medicamentele care taie pofta de mâncare reduc dorința pentru ele.

Multe companii alimentare abia acum încep să realizeze amploarea schimbării. Unele sunt încă în negare. Altele încearcă soluții diverse, cum ar fi game „speciale” pentru cei care folosesc aceste medicamente. Dar adevărul e că nu poți scoate zahărul și grăsimea dintr-un produs creat să dea dependență și să te aștepți să se vândă la fel.

Unele grupuri aleg pur și simplu să scape de brandurile vulnerabile. Unilever, de exemplu, și-a separat recent afacerea de înghețată, evaluată la miliarde de euro.

Tendința obligă industria să-și regândească modelul de business

Datele preliminare arată că 2025 ar putea fi primul an din istorie în care volumul total de mâncare consumat în SUA scade. Asta obligă industria să-și regândească modelul de business.

Cei care mănâncă mai puțin vor ca fiecare masă să conteze. Deja se vede o orientare spre alimente dense nutritiv, bogate în proteine și micronutrienți, pentru a evita carențele și pierderea masei musculare.

Pentru producători, asta înseamnă mai mult decât ambalaje mai mici. E nevoie de produse noi, gândite pentru porții reduse, dar care justifică un preț mai mare prin calitate reală, nu doar printr-un gust care creează dependență.

Și supermarketurile trebuie să se reinventeze. Zone de tip grab-and-go cu gustări proteice, suplimente, mese echilibrate. Programele de loialitate ar trebui să răsplătească nutriția, nu volumul, să poziționeze vânzătorii ca parteneri de încredere în sănătatea clienților.

Un lucru e clar: economia dependenței de junk food este pe cale să fie oprită. Vor supraviețui doar companiile care acceptă noua fiziologie a consumatorilor și îi ajută să mănânce mai bine, nu doar mai puțin.

RECOMANDAREA AUTORULUI

Tinerii care au fost ademeniți de o „pastilă minune” pentru slăbit. Cât este de toxică, de fapt

Specialiștii avertizează asupra riscurilor utilizării medicamentului OZEMPIC pentru slăbit. Tulburări de alimentație și dependență

Greșeală periculoasă. Care sunt medicamentele eliberate fără prescripție medicală pe care nu ar trebui să le amesteci cu alcool