🚨 Nicușor Dan, audieri cu magistrații. Președintele îi ceartă că vorbesc despre problemele lor: „Cred că ne-am îndepărtat de subiect”

După aproape 4 ore de discuții, audierile s-au încheiat. Președintele Nicușor Dan a menționat că nu o să fie singura rundă de discuții, și că se va mai întâlni cu magistrații.

„Este o primă discuție, este o dezbatere care trebuie să continue. Multe din lucrurile sesizate necesită verificări care o să ia timp. În mod special am pus întrebarea, dacă aveți disponibilitatea de a verifica anumite lucruri și nu aveți informația putem să vă ajutăm cu asta. O să aibă spațiu în aceleași condiții și oameni care s-au simțit vizați de ce ați spus dumneavoastră. Dezbaterea este utilă pentru ca oamenii să înțeleagă condițiile de muncă ale magistratului. Mulțumesc și discuțiile vor continua”, a spus președintele în încheiere.

„Trebuie să spun, acum un an am fost chemat de domnul procuror șef Voineag, mi s-a propus să preiau Secția Judiciară, am fost de acord, nu s-a mai întâmplat acest lucru. La DNA este un fenomen foarte interesant, verificabil, cel puțin trei cazuri de procurori cunosc eu, unul e redat în documentarul Recorder, care dintr-o dată au fost mutați pe secția judiciară. Același fenomen ca la instanța de judecată. Acolo se pare că dacă ești incomod lucrurile au stat de maniera aceasta”, spune Anghel.

„Judecătorul a soluționat mai multe dosare. Ne-a surprins că un judecător de civil soluționează în contencios. Am pierdut, am formulat recurs, dintre cei 23 de procurori am rămas 12, ni s-a respins recursul. Concret, ordinul e în vigoare și e aplicat. Ordinul spune: în momentul în care eu ca procuror am un dosar, procurorul trimite în judecată inculpatul. Este posibil însă ca procurorul de ședință să nu fie de acord cu acuzația inițială, care se poate schimba din cauza probelor. Sau poate solicita schimbarea de încadrare juridică. Lucrurile au stat așa și în perioada lui Anca Pauker. Potrivit acestui ordin, eu procuror de ședință nu mai pot solicita achitare sau schimbarea încadrării juridice, a soluției, decât dacă fac un referat scris pe care-l prezint șefului ierarhic care poate fi de acord sau nu cu mine. Asta ne dorim noi ca societate, ca procurorul de ședință să fie în deplin acord cu conducerea? Sunt curios ce părere are secția pentru procurori? Este potrivit pentru sistemul judiciar? Asta ne dorim, un procuror obedient?”, spune Cristian Anghel.

„Dvs. ați făcut niște acuzații grave multe dintre ele. E bine pentru societate ca ele să fie stablitae cu probe. Există informații pe care le vreți, dar nu le aveți? Care a fost interacțiunea între dvs. și CSM?”, întreabă președintele.

„La ÎCCJ ai nevoie de consimțământul expres al judecătorului la mutare. De ce la curțile de apel nu este același lucru? Am constat concentrarea IJ pe magistrații care au denunțat public anumite probleme. Aduce atingere libertății de exprimare. Avem acțiuni disciplinare împotriva tuturor asociațiilor profesionale care au atras atenția asupra problemelor. Toți au avut acțiuni disciplinare, ceea ce sugerează că suntem sub o atentă supraveghere. E vorba de sesizări provenite prin terți – avocați, inculpați, jurnaliști. Este o problemă cu IJ și e absolut necesară reformarea sa, pentru a crea inspectorii independenți care să aibă și răspundere pentru modul în care acționează”, spune judecătoarea.

Bogdan Pârlog , președinte Asociația Inițiativa pentru Justiție, procuror militar:

„Situația în care se află sistemul judiciar nu s-a produs ca urmare a acțiunii unor forțe interne sau externe, ci când găști din sistem și-au dat mâna cu găști din afara sistemului și au adus sistemul în stare de moarte clinică. Ce au adus noile legi ale Justiției în materie de control. Modificările promovate au creat un sistem prin care o majoritate în cadrul secției de judecători poate controla tot ce e relevant în materie de justiție. E nevoie de 5 oameni. Acești 5 oameni numesc a șasea persoană, președintele ÎCCJ, pur discreționar. După aceasta numesc comisiile care vor selecta președinții curților de apel și controlează promovarea judecătorilor fără un criteriu real de meritocrație. Președinții curților de apel controlează prin comisiile numite promovarea efectivă la nivelul curților de apel. Majoritatea din secție care numește acei președinți controlează și promovarea la curțile de apel, unde se judecă majoritatea proceselor din țară. La cum e acum sistemul de vot, o minoritate desemnează trei judecători de la curțile de apel, doi de la ÎCCJ, și se asigură că controlează următorul CSM. Este un sistem feudal care a fost scris de persoane din interiorul sistemului. Tentativa din 2018 a fost controlată tot de oameni din interior, probabil aceiași ca azi. Situațiile expuse în reportaj au reprezentat vârful aisbergului. E de notorietate cum se încalcă repartiția aleatorie. S-a ajuns în situația în care ultimele versiuni ale ECRIS-ului să genereze coperți goale. Nu a existat un audit independent al repartiției aleatorii. Și acel mecanism de repartiție aleatorie se face prin excluderea anumitor inspectori judiciari sub diverse pretexte. S-a ajuns la situații  halucinante în care pentru a se da o soluție într-un dosar anume s-a ajuns în situația în care au fost delega judecători care nici măcar nu aveau cerere. Respectiva persoană făcuse cereri de delegare la toate instanțele mai puțin la cea la care fusese delegată. După judecare, s-a desființat completul și respectiva persoană a fost delegată pe o funcție de conducere, cu diurnă. Am avut colegi care au acceptat să fie delegați dar în urma unor campanii de presă și presiuni care au durat uneori ani de zile. Se vorbește de vârsta relativ tânără de pensionare. Problema este consumul fizic și intelectual la care sunt supuși magistrații. Suntem un fel de consumabili. Ceea ce vedem acum e o întoarcere la niște vremuri pe care le consideram apuse după integrarea în UE. Și era crunt. Aia nu era justiție și riscăm să ne îndreptăm spre așa ceva”, spune Bogdan Pârlog.

„Într-un proces de selecție în care să existe mai multă conștință profesională.  componentă a CSM poate să reprezinte magistrații. În opinia mea, există o majoritate care dorește să acționeze spre o justiție bine organizată. Clasa politică acționează așa cum societatea i-a mandatat prin vot. Cred că în măsura în care această dezbatere devine una pe argumente, clasa politică va acționa în consecință”, spune președintele.

Un fost magistrat până la 1 noiembrie 2025 prezintă cazul său personal.

„Nemaifiind magistrat am libertatea de a vorbi deschis. Senzația mea este că nu s-a schimbat nimic în bine, cu excepția măririlor salariale. Tot ce s-a întâmplat în legislație, în organizare judiciară a fost un efort pentru mai multe grupuri de interese pentru a ajunge la situația de azi. Ăsta e motivul principal pentru care mi-am înaintat demisia și nu cred că se poate schimba ceva în bine într-un timp scurt.

Justiția privește toți cetățenii. Nu e normal, nu este firesc punctul în care se află.

În reportajul recorder s-a vorbit mult de ICCJ, CAB, sunt instituții cheie care sunt controlate. Oamenii care au ajuns acolo nu au ajuns acolo într-un mod artificial, aleatoriu, au fost ajutați să ajungă acolo prin diferite mecanisme.

Spuneați domnule președinte că așteptați ca justiția să se autoregleze. Acest lucru nu mai e posibil. Toate pârghiile sunt deținute în puncte cheie din sistem.

În CSM la Secția de judecători, 5 dintre ei provin de la ICCJ și curțile de apel, deci nu are reprezentative.

Eu nu mă aștept ca persoanele vizate de reportajul Recorder să vină și să-și dea demisia. Care e mecanismul ca să intre pe făgașul normal? Eu nu-l văd. Ce ar trebui, să se ancheteze singuri?

Întrebarea este unde se poate interveni. E necesară o intervenție legislativă. Clasa politică își dorește acest lucru, fiind principala beneficiară? Eu cred că nu”, spune fostul magistrat.

⁠Daniel Ungureanu, procuror Parchet de pe lângă Curtea de Apel Ploiești:

„Sunt unul dintre magistrații care au semnat acel mesaj. Este doar punctul meu de vedere. Prin semnarea acelui mesaj, n-o fac să confirm că aspectele acelui reportaj mi s-au întâmplat mie personal, însă ce am vrut eu să susțin, este că îmi doresc deschidere. Îmi doresc ca cei care vor să semnaleze probleme fără să se teamă de anumite repercusiuni. CSM a înțeles imediat să procedeze prin aducerea unor acuze – consider că este un mesaj greșit, nu cred că trebuie să arătăm cu degetul. Dacă acele aspecte semnalate în reportajul Recorder sunt reale, atunci situația este foarte gravă. Asta trebuia să facă obiectul unor verificări serioase, nu doar unele de ordin disciplinar”, spune Ungureanu.

1.⁠ ⁠Dragoș Cătălin, președinte Asociația Forumul Judecătorilor din România, judecător la Curtea de Apel București

2.⁠ ⁠Alin Bodnar, Secretar General Asociația Forumul Judecătorilor, judecător la Tribunalul București

3.⁠ ⁠Mihai Cătălin Constanstin, judecător Curtea de Apel Ploiesti

4.⁠ ⁠Andrei Soare – Judecător Tribunalul Brașov

5.⁠ ⁠Liviu Cârneci, judecător Tribunal Covasna

6.⁠ ⁠Daniel Ungureanu, procuror Parchet de pe lângă Curtea de Apel Ploiești

7.⁠ ⁠Deriuș Laura, procuror Parchet Judecătoria Sector 1, București

8.⁠ ⁠Vartic Marius Catalin, fost procuror DNA timp de 26 de ani, pensionat

9.⁠ ⁠Alexandru Oancea, procuror Judecătoria Gherla, eliberat din funcția la data de 01 noiembrie prin decret prezidențial, la inaintarea demisiei

10.⁠ ⁠Bogdan Pârlog , președinte Asociația Inițiativa pentru Justiție, procuror militar

11.⁠ ⁠Cristian Anghel, fost procuror la Parchet Tribunalul București și DNA, a ocupat o perioada funcțiile de consilier juridic și director ajunct in Ministerul Justiției. Pensionat in octombrie 2025.

„Aveți deplină liberate să spuneți ce vreți aici, dar cred că chestiunea fundamentală pentru care ne-am întâlnit azi sunt aceste acuze, sesizări de o interferență cumva injustă în carieră și în procedurile care țin de organizarea activității de magistrat. Și cred că ar trebui să ne concentrăm la acestea în discuție”, spune președintele.

Mihai Cătălin Constantin, judecător în cadrul Curții de Apel Ploiești, a propus un concurs ca la Psihologie, de gândire critică.

El spune că este potrivit pentru promovarea în funcție un test de tip grilă. Magistrații trebuie pregătiți cu examene permanente și grele, în opinia sa.

Și la Inspecția Judiciară dosarele ar trebuie repartizate la fel ca la judecători, aleatoriu, mai susține judecătorul. Și dacă se dovedește parțialitatea sa, să se redistribuie.

El a invocat și volumul mare de muncă al magistraților. Acum, la Curtea de Apel Ploiești, spune că volumul este „uman” față de cel de la la Tribunalul Ilfov, unde avea 1.300 de dosare pe an.

Acesta afirmă că taxele judiciare de timbru sunt absolut derizorii. Prin majorarea acestora, nu se vor mai promova cereri „șicanatorii”. Un dosar greu trebuie alocat unui singur complet care să se ocupe de dosarul acela „până-l scoate”. O altă soluție propusă este cauțiunea similară dreptului anglo-saxon.

Trebuie să ne întrebăm cum am ajuns aici. Am ajuns aici pentru că au apărut informații că ar putea exista o problemă de polarizare a justiției. Există mulți magistrați curajoși, dar avem nevoie de reguli care să ne protejeze împotriva arbitrariului. Propunem revenirea atribuțiilor colegiului de conducere al instanței și diminuarea atribuțiilor președintelui. Președinții instanțelor pot decide specializarea unui judecător, pe ce secție îl pot pune. Un colegiu de conducere poate cenzura și echilibra potențiale decizii arbitrare. Toate procedurile de delegare să se desfășoare pe baza unor criterii obiective, preferabil teste grilă.”, spune Andrei Soare, magistrat la Tribunalul Brașov.

„Cred sincer că trebuie să ne întrebăm ca societate dacă ne dorim magistrați care să aibă un sentiment de teamă. Eu vă mărturisesc. Am asistat în ultimii ani la relatarea unor colegi. În anumite proceduri ale interviurilor, se pare că judecătorii sunt întrebați de ce au protestat sau nu pe un anume subiect, dacă au semnat sau nu vreun memorium. Toate aceste aspecte pot genera teamă în rândul magistraților. Cumva cred că de aici trebuie să înțelegeți de ce insistăm pe eliminarea probelor”.  

O procuroare care este în magistratură din 2004 și care activează în prezent în DNA, afirmă ca s-a creat un sentiment de insecuritate în rândul magistraților. Aceasta invocă dosarul Vanghelie, la care a lucrat din 2018. Potrivit acesteia, la judecarea de fond s-au mutat patru complete de judecată, fără ca procurorii să poată face ceva. Decizia penală, spune procuroarea, conține aspecte care derapează „de la ceea ce știm noi despre drept”. În opinia sa, trebuie stimulată un pic responsabilitatea magistratului care emite astfel de soluții. Cu privire la mecanismele concrete ale conducerii parchetelor, ea explică că în 2023 a cerut să se mute de pe judiciar pe urmărire penală.

„De la un timp, lucrurile nu mai stau așa. (…) Creează o stare de insecuritate pentru magistrați. Eu am făcut trimitere la o cauză definitiv judecată. Eu am intrat în dosarul Vanghelie. Sunt reale spețele arătate în spațiul public. Noi am fost puși în situația să observăm. Ce este foarte interesant este că însăși hotărârea, din expertiza mea de procuror, putem observa că sunt anumite aspecte care derapează de la normele de drept”

Un fost judecător a dezvăluit că se știa dinainte cine urma să conducă Parchetul General, DNA și DIICOT și să nu se întrebe lumea de ce nu se înscriu magistrații la concurs. „Eu cred că justiția arată astfel pentru că societate românească a permis mult prea des politicului să intervină în Justiție”, a declarat el. Acesta a adăugat că a plecat din profesie, nu s-a pensionat la 48 de ani, nu pentru privilegii. „M-am săturat să deschid telefonul, să citesc presa și să aflu despre faptul că am pensie de 5.000 euro. Am pensie foarte bună, dar nu e 5.000 de euro”, a explicat el.

„Prima tema pe care doresc să o aduc în discuție: trebuie să terminăm cu jocurile politice în numirea șefilor din parchete. Când au fost numiți cei care conduc acum. Se știa cine vor fi. Cum este posibil așa ceva? (…) Există o relație între unii dintre colegii noștri magistrați și politicieni, iar acest lucru este de nepermis.”

„Noi ne-am referit în raport exclusiv la chestiuni în funcționarea sistemului de justiție, detașări, delegări, chestiuni care nu țin de excercitarea profesiei de magistrat”, i-a transmis Nicușor Dan judecătorului Liviu Cârneciu de la Tribunalul Covasna care a vorbit despre faptul că ar putea aduce atingere profesiei de magistrat în general aspectele semnalate de Administrația Prezidențială.

Liviu Cârneci, magistrat din Covasna, afirmă că „în ultimii ani s-a consolidat un sistem oligarhic în Justiție” al cărui vârf se află la nivelul ÎCCJ și al CSM. Absolut toate procedurile care influențează cariera magistratului sunt total lipsite de transparență, a continuat el. În cazul judecătorului Dănileț, exclus din magistratură, unul dintre magistrații care au decis excluderea a fost numit secretar general al Ministerului Justiției, a subliniat acesta.

„Există clar un dublu standard al Inspecției Judiciare”, a acuzat acesta. În ceea ce privește procedura transferului, criteriile nu sunt ierarhizate. Pentru promovarea în funcțiile de conducere, proba interviului este „eminamente subiectivă”, a spus el. Aproape toate procedurile care influențează cariera magistraților sunt reglementate profund deficitar, a adăugat acesta.

„Este extrem de important ca aspecte care constituie regrese ale sistemului judiciar să fie cunoscute de opinia publică. Sunt mai multe chestiuni pe care trei asociații foarte mari le-au indicat încă din 2022”, a declarat unul dintre magistrații prezenți la discuții.

„Există un fond solid de argumente pentru a face modificări legislative. Cel ma îndreptățit să le facă e Parlamentul. Trebuie discutată modificarea legilor justiției. Profesia de magistrat e una tăcută. Faptul că sunt atâția colegi care acceptă o astfel de discuție e un pas îmbucurător”, a mai spus el.

„Cred că trebuie să avem o discuție despre sistemul de justiție. Este o discuție publică. Am avut foarte multe materiale de la dvs pe care le-am parcurs”, a declarat Nicușor Dan, la întâlnirea de azi cu magistrații la Cotroceni.