Sunt românii pregătiți să-și suspende președintele? Șansele reale pe care le are scenariul suspendării lui Nicușor Dan: „Ar ajunge să voteze invers” / „Banalizarea acestui mecanism excepțional riscă să erodeze democrația”

Ce șanse de reușită ar avea o acțiune de suspendare a președintelui Nicușor Dan? Este întrebarea care încinge spiritele și complică „puzzle-ul” de pe scena politică din România, aflată și așa într-un moment extrem de tensionat. Anunțul AUR cu privire la  declanșarea procedurilor pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan – acuzat de încălcarea Constituției și de imixtiuni directe în funcționarea sistemului judiciar, după anunțul privind organizarea unui referendum în rândul magistraților – nu a rămas fără ecou, stârnind multe controverse și semne de întrebare. Socilogul Vladimir Ionaș și politologul Cristian Pîrvulescu au explicat pentru Gândul ce șanse de reușită ar avea o astfel de acțiune asupra președintelui României, dar și care ar fi impactul asupra țării noastre.

Vladimir Ionaș: „M-aș uita, mai degrabă, la procentul populației care își dorește liniște și stabilitate”

Sociologul Vladimir Ionaș a explicat de ce crede că șansele pentru o  acțiune de suspendare a președintelui României sunt extrem de ridicate.

Totodată, acesta a precizat și care sunt rezervele sale într-o astfel de acțiune și de ce consideră că un astfel de demers ar trebui să aibă la bază niște analize extrem de serioase.

HOROSCOP Horoscop 24 decembrie 2025. Peștii fug de conflicte în relații

15:00

SĂNĂTATE A apărut prima pastilă pentru slăbit. Cât costă și de când poate fi găsită în farmacii

14:57

Vladimir Ionaș a mai punctat că în momentul în care se ajunge într-o astfel de situație, oamenii își schimbă opțiunile, pe care uneori și le declară înainte.

„La prima vedere, ținând cont de nivelul foarte scăzut de încredere de care se mai bucură președintele astăzi, mai ales ales ca urmare a acțiunilor guvernului, care guvern este asimilat cu domnul președinte – ar părea că șansele pentru o astfel de acțiune sunt extrem de ridicate. Eu nu aș merge doar pe datele care apar în prim – plan și pe care le știu partidele în momentul de față, ci mai degrabă m-aș uita la care este procentul populației care își dorește – lăsând la o parte simpatia sau antipatia față de diverși oameni politici – liniște și stabilitate.

Stabilitate nu în sensul pe care l-a transmis președintele Nicușor Dan sau președintele Iohannis înainte sa, ci își dorește ca nu cumva România să intre într-un conflict politic care să ducă la o criză politică și economică mai mare. Și atunci cred că, orice discuție despre o eventuală suspendare și un referendum care să-l demită pe președinte, ar trebui să aibă la bază niște analize extrem de serioase. Pentru că, întotdeauna, când ajungi într-un astfel de moment oamenii își schimbă opțiunile, pe care uneori le și declară înainte.

Sunt multe mecanisme care creează emoție, teamă, frică de necunoscut

Adică, este posibil astăzi dacă întrebăm cetățenii într-un sondaj de opinie dacă ar fi de acord sau ar susține un referendum de demitere al  președintelui să spună da, dar în momentul în care s-ar ajunge la o astfel de situație să voteze invers, să voteze nu. De ce? – Pentru că sunt multe mecanisme care creează emoție, teamă, frică de necunoscut  și care pot duce la o astfel de situație. Și cel mai bun exemplu este modul în care Nicușor Dan a câștigat împotriva domnului George Simion, exact pe baza acestor sentimente”, a conchis sociologul Vladimir Ionaș.

Vladimir Ionaș explică ce șanse de reușită ar avea o acțiune de suspendare a președintelui Nicușor Dan

„Austria rămâne singurul alt caz în care suspendarea apare în textul constituțional, dar nu a fost niciodată utilizată”

Politologul Cristian Pîrvulescu susține că, în România, „procedura de suspendare este eminamente politică, separată de punerea sub acuzare și fără echivalent real în arhitectura constituțională europeană contemporană.”

• „În democrațiile europene, suspendarea președintelui ca procedură politică distinctă nu există, ceea ce funcționează fiind punerea sub acuzare (impeachment), un mecanism juridic riguros, legat de răspunderea penală sau constituțională a șefului statului și activabil doar în condiții strict delimitate. Republica Moldova a preluat acest model aproape mimetic, iar Austria rămâne singurul alt caz în care suspendarea apare în textul constituțional, dar nu a fost niciodată utilizată, tocmai pentru că eșecul procedurii conduce automat la dizolvarea parlamentului, ceea ce transformă suspendarea într-un act de maximă responsabilitate politică și nu într-un instrument de agitație.

Această diferență este esențială pentru înțelegerea contextului actual. În România și în Republica Moldova, suspendarea nu este însoțită de un cost instituțional simetric pentru inițiatori, ceea ce favorizează utilizarea ei ca armă politică și ca instrument de presiune simbolică. În Austria, dimpotrivă, mecanismul este neutralizat prin riscul major pe care îl asumă parlamentul, iar tocmai acest risc explică de ce suspendarea a rămas o literă moartă și nu un reflex al conflictului politic”, a explicat politologul.

Cristian Pîrvulescu explică ce șanse de reușită ar avea o acțiune de suspendare a președintelui Nicușor Dan

„Suspendarea nu este un instrument democratic activ, ci un simptom al fragilității culturii constituționale

• „În contextul actual, extrema dreaptă profită exact de această asimetrie. Incapabilă să construiască majorități stabile și să își asume responsabilitatea guvernării, extrema dreaptă recurge la strategii de delegitimare instituțională, iar suspendarea președintelui devine un instrument discursiv ideal, ușor de comunicat, spectaculos și profund destabilizator la nivel simbolic. Nu contează dacă procedura are șanse reale de reușită, contează că poate fi invocată pentru a induce ideea unei crize constituționale permanente și pentru a sugera că ordinea instituțională este reversibilă prin simpla presiune politică.

Suspendarea președintelui nu reprezintă astăzi o opțiune constituțională realistă

Această utilizare a suspendării nu are nimic de-a face cu controlul constituțional al puterii, ci ține de o logică populistă a excepției, în care regulile sunt prezentate ca obstacole ilegitime, iar mecanismele extraordinare ca soluții firești. În acest sens, suspendarea nu este un instrument democratic activ, ci un simptom al fragilității culturii constituționale și al unei relații tensionate cu ideea de limitare a puterii. Privită comparativ, această retorică ar fi greu de imaginat în sisteme constituționale consolidate, unde punerea sub acuzare este tratată cu reținere extremă, iar conflictele politice sunt absorbite prin mecanisme instituționale mai puțin spectaculoase, dar mult mai robuste.

Faptul că în România suspendarea poate fi fluturată recurent ca amenințare spune mai mult despre tentația politizării excesive a Constituției decât despre conduita efectivă a președintelui. În concluzie, suspendarea președintelui nu reprezintă astăzi o opțiune constituțională realistă, ci un construct discursiv exploatat strategic de actorii radicali, iar banalizarea acestui mecanism excepțional riscă să erodeze democrația mai profund decât orice procedură juridică dusă până la capăt”, a conchis analistul Cristian Pîrvulescu.

Nicușor Dan a deschis „Cutia Pandorei” când a anunțat un referendum printre magistrați

Președintele Nicușor Dan a anunțat duminică, la Palatul Cotroceni, că va iniția în luna ianuarie un referendum în cadrul corpului magistraților cu întrebarea: „Consiliul Superior al Magistratului acționează în interes public sau acționează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”.

„Dacă vor spune în ansamblul lor că CSM acționează în interes public, vom continua discuțiile legislative, dar dacă magistrații, în majoritatea lor, vor spune că CSM nu reprezintă interesul public, ci al breslei, atunci CSM va pleca de urgență”, a transmis președintele României.  (Materialul integral AICI)

Ce prevede Art. 95  privind suspendarea din funcţie a președintelui României

• Articolul 95 din Constituția României prevede că președintele poate fi suspendat „ în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei.”

Propunerea de suspendare trebuie inițiată de cel puțin o treime din totalul senatorilor și deputaților, iar suspendarea se face prin votul majorității senatorilor și deputaților reuniți în ședință comună, după consultarea Curții Constituționale. 

Conform Articolului 95, președintele are dreptul să dea explicații, în fața parlamentarilor, privind faptele care i se impută. Dacă propunerea de suspendare din funcția de președinte este aprobată de parlamentari, se va organiza, în cel mult 30 de zile, un referendum pentru demiterea președintelui.

Referendumul este validat dacă prezența la urne este de cel puțin 30% din numărul total al alegătorilor înscriși pe liste. Pe durata suspendării președintelui, interimatul este asigurat de persoana care ocupă a doua funcție în stat, cea de președinte al Senatului, potrivit articolului 98 din Constituție.

• (1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
• (2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.
• (3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.

Traian Băsescu, singurul președinte al României, suspendat din funcție, chiar de două ori

• În ședința comună din 19 aprilie 2007, Parlamentul a votat pentru suspendarea lui Băsescu, fapt care s-a produs pe 20 aprilie 2007. Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului de atunci, a devenit președinte interimar al României în perioada 20 aprilie-23 mai 2007.
• Ulterior, în urma referendumului din 19 mai 2007, Traian Băsescu a fost repus în funcție și a continuat mandatul până în decembrie 2009.
• În urma alegerilor din 2009, Traian Băsescu a căștigat un nou mandat, iar pe 9 iulie 2012 a fost, din nou, suspendat. Funcția de președinte interimar a fost preluată de Crin Antonescu, președintele Senatului de atunci, din iulie până în 27 august 2012. Traian Băsescu a fost reconfirmat în funcție în urma referendumului din 29 iulie 2012, până pe 21 decembrie 2014.

Parlamentarii suveranişti se vor întâlni marţi pentru inițierea suspendării preşedintelui Nicuşor Dan

Ştefăniţă Avrămescu, deputatul AUR, a fost întrebat dacă AUR susţine suspendarea preşedintelui Nicuşor Dan, care ar urma să fie iniţiată de un grup de senatori şi deputaţi din Grupul PACE – Întâi România.

„Mâine vom reuni toţi parlamentarii suveranişti la Parlament pentru a vedea pe câte semnături putem conta. Pentru că, dacă POT nu semnează, aşa cum am văzut astăzi o declaraţie, atunci nu vom avea numărul necesar de semnături sub nicio formă”, a spus luni Avrămescu, la Palatul Parlamentului.

Nicușor Dan, acuzat de atacuri asupra independenței justiției

Reamintim că un grup de senatori şi deputaţi intenţionează să depună în Parlament o cerere de suspendare din funcţie a preşedintelui Nicuşor Dan, pentru „atacuri asupra independenţei justiţiei.” (Materialul integral AICI)

„Preşedintele a făcut declaraţii publice prin care a contestat autoritatea şi deciziile CSM. Preşedintele României, Nicuşor Dan, a anunţat intenţia de a organiza un referendum adresat membrilor sistemului judiciar, vizând modul de organizare şi funcţionare al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Această acţiune constituie o ingerinţă directă într-un organ constituţional independent, încălcând atribuţiile sale prevăzute de Constituţie şi subminând principiul separaţiei puterilor în stat”, se arată într-o cerere adresată preşedinţilor Senatului şi Camerei Deputaţilor.

Sursă foto: Colaj Gândul

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Suveraniștii se pregătesc să-l suspende pe Nicușor Dan. Parlamentarii AUR se reunesc marți în ședință