CCR taie din puterile procurorului șef DIICOT. Judecătorii au admis excepția de neconstituționalitate

Retragerea avizului conform al procurorului șef al DIICOT se face ținând cont de legea privind organizarea și funcționarea poliției judiciare, a decis Curtea Constituțională a României (CCR), care a admis excepția de necontituționalitate și taie din puterile procurorului șef, transmite MEDIAFAX.

Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate cu unanimitate de voturi și a constatat că dispozițiile art.6 alin.(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative sunt constituționale în măsura în care retragerea avizului conform al procurorului-șef al DIICOT se realizează cu aplicarea, în mod corespunzător, a dispozițiilor art. 6 din Legea nr.364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare.

Practic, procurorul șef al DIICOT nu mai poate decide încetarea activității pentru un ofițer de poliție judiciară prin simpla sa semnătură.

Care este decizia CCR cu privire la atribuțiile procurorului șef DIICOT

„Prevederile legale criticate dispun în sensul că retragerea avizului conform al procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism conduce la încetarea efectivă a activității ofițerului sau a agentului de poliție judiciară în cadrul structurilor de poliție specializate în combaterea criminalității organizate, centrale și teritoriale, după caz.

ULTIMA ORĂ Gigi Becali, prima reacție la propunerea lui Adrian Veștea: „Nici nu-l cunosc” / Ce spune deputatul despre votul pentru noua propunere de premier

15:51

AGRICULTURĂ Pepenii din Oltenia au ajuns în piețe. Specialiștii și producatorii ne învață cum să-i deosebim de cei din Grecia

15:49

Aceste dispoziții încalcă art.1 alin.(5) din Legea fundamentală, deoarece nu creează cadrul clar, predictibil și lipsit de echivoc cu privire la condițiile și procedura referitoare la eliberarea în/din funcțiile structurilor de poliție judiciară a ofițerilor și agenților de poliție judiciară care își desfășoară activitatea în cadrul DIICOT, potrivit art.6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.78/2016”, se arată în rezumatul deciziei CCR.

Practic, Curtea a reținut că dobândirea calității de organ de cercetare al poliției judiciare, promovarea și eliberarea în/din această funcție nu poate deroga de la exigențele constituționale relevate în jurisprudența sa referitoare la statutul polițistului. Magistrații constituționali argumentează că desemnarea în această funcție implică o modificare a raportului de serviciu al polițistului, ce se manifestă prin atribuțiile specializate circumscrise efectuării activităților de constatare a infracțiunilor, de strângere a datelor în vederea începerii urmăririi penale și de cercetare penală, prin subordonarea față de procuror, și elemente de salarizare specifice.

Decizia CCR este definitivă și general obligatorie. Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

FOTO: Mediafax

Recomandarea autorului:

• Cât mai ține scandalul legat de magistratură? Caii nărăvași nu se dresează ușor…
• Avocatul Toni Neacsu: „Cele 2 tabere din Curtea Constituțională s-au împăcat pentru că prin expertizele depuse la dosar s-a dovedit ca Guvernul și Ilie Bolojan i-au mințit”. Ce arată documentele
• Toni Neacșu explică de ce noua amânare a CCR pe legea pensiilor magistraților nu va mai provoca valuri de revoltă și acuzații politice