Tragedia de pe DN6 deschide din nou discuția despre lipsa autostrăzilor din România și consecința directă: numărul morților de pe șosele. Țara noastră este „campioană” europeană la morți din accidente rutiere și codașă la autostrăzi

România rămâne una dintre cele mai periculoase țări din Uniunea Europeană în ceea ce privește siguranța rutieră, iar tragedia produsă în județul Timiș, în care șapte cetățeni greci și-au pierdut viața, a readus în prim-plan vulnerabilitățile majore ale infrastructurii rutiere. Titi Aur, expertul în conducere defensivă, a explicat, pentru Gândul, că principala cauză a acestor tragedii este lipsa educației și prudenței șoferilor. Acesta a vorbit și despre insuficineța autostrăzilor din România. 

Accidentul s-a produs pe DN6 / E70, în județul Timiș, într-o zonă cunoscută pentru traficul intens de autoturisme. Un microbuz care transporta suporteri ai echipei PAOK Salonic spre Franța, pentru un meci din Europa League, a fost implicat într-o coliziune frontală cu un TIR.

FLASH NEWS Cel puțin 8 morți și 25 de răniți în Thailanda, după ce un tren s-a izbit de un autobuz

14:12

Mai mulți SPP-iști decât jurnaliști în jurul lui Bolojan, la Timișoara. De ce e apărat de o armată de ofițeri, dacă e iubit de o țară întreagă, așa cum susține propaganda?

14:12

Titi Aur: ”România este pe primul loc la accidente și la tot ce înseamnă sânge pe șosea”

Potrivit informațiilor furnizate de autorități, microbuzul ar fi intrat într-o depășire periculoasă, a acroșat o autocisternă și a fost proiectat pe contrasens, unde impactul cu autotrenul a fost devastator. Șapte persoane au murit pe loc, iar alte trei au fost rănite și transportate la spital.

În urma accidentului grav produs în Timiș, 7 cetățeni greci și-au pierdut viața.

Titi Aur, expertul în conducere defensivă, a explicat pentru Gândul că dacă România ar avea mai multe autostrăzi, probabilitatea ca astfel de accidente să aibă loc ar fi mai mică, însă, chiar și în acest context, acesta susține că principala problemă este lipsa educației și prudenței.

”Într-adevăr, dacă ar fi mai multe autostrăzi, probabilitatea ca astfel de accidente să aibă loc ar fi mai mică. Din păcate, în România avem multe accidente cu morți și răniți, inclusiv pe autostradă.

Când spun „multe și pe autostradă”, spun mult mai multe decât în alte țări, adică decât în lumea civilizată. Avem de 10 ori mai mulți morți pe autostrăzi decât în Danemarca și de 4,5 ori mai mulți decât în Franța. Adică, chiar și pe autostrăzi, noi nu știm să circulăm.

Într-adevăr, România este pe primul loc la accidente și la tot ce înseamnă sânge pe șosea. Autostrăzile sunt bune, dar fără o educație și fără o conștientizare corespunzătoare nu ne salvează de tot. Vom circula doar mai repede, dar tot cu mai multe victime, comparativ cu alte țări”, a explicat Titi Aur, pentru Gândul.

România, în topul negru al Uniunii Europene

Dincolo de circumstanțele în care se produc accidentele, datele statistice arată o realitate îngrijorătoare. Potrivit Eurostat, România se află în continuare printre statele cu cea mai ridicată rată a mortalității rutiere din Uniunea Europeană.

În 2023, media UE a fost de 46 de decese rutiere la un milion de locuitori. În schimb, România și Bulgaria au raportat câte 81 de decese la un milion de locuitori, aproape dublu față de media europeană. La polul opus se află Suedia (22), Danemarca (27) și Malta (30), state care beneficiază de infrastructură modernă și politici coerente de siguranță rutieră.

Deși numărul total al victimelor la nivel european a scăzut ușor față de anul precedent, România continuă să ocupe un loc fruntaș într-un clasament negativ care persistă de ani buni.

Un bilanț publicat în luna ianuarie 2026 de Inspectoratul General al Poliției Române arată că aproape 4.000 de accidente grave au avut loc anul trecut la nivel naţional. Aproape 1.300 de persoane au murit şi peste 3.100 au fost rănite grav.

Puține autostrăzi și trafic greu pe drumuri naționale

La sfârșitul anului 2025, România înregistra o rețea de autostrăzi și drumuri expres cu o lungime totala de 1.418 Km. Dacă însă luăm în calcul şi densitatea, adică numărul de km de autostradă raportaţi la suprafaţă, țara noastră stă și mai prost, cu doar 6 km de autostradă la 1.000 km pătrați, printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Olanda se clasează cel mai bine la acest capitol, cu 64 km la 1.000 km pătrați. Luxemburg, 57 km/ 1.000 km pătrați, Germania, 35 km/ 1.000 km pătrați, Spania, între 90 și 100 km/ 1.000 km pătrați, Italia, 22,4 km / 1.000 km pătrați.

”În România știm problema autostrăzilor și am avut norocul a două ghinioane: ghinionul cu COVID-ul și ghinionul cu războiul, care pentru noi s-au transformat într-un noroc, în sensul că a apărut PNRR-ul și strategia numită „mobilitate militară”, adică cât de repede ajungem cu mașinile de război la granița cu rușii.

Adică: hai să facem autostradă spre Moldova, hai să trecem munții, hai să facem și pe sus, de la Iași la Târgu Mureș, hai să facem și din București spre Suceava.
Și atunci, cele două ghinioane, cele două nenorociri mondiale, aș putea spune, pandemia și războiul din Ucraina, s-au transformat, din acest punct de vedere, într-un avantaj pentru România: bani prin PNRR, vreo 4 miliarde de euro, dacă știu bine, pentru autostrăzi.

Ceea ce a ajutat din acest punct de vedere, dar asta nu ne ajută foarte mult fără educație și fără conștientizarea șoferilor, pentru că este imposibil să ai doar autostrăzi peste tot. Nu există nicio țară în lume care să aibă doar autostrăzi. Dar și pe autostrăzi trebuie să știi să circuli, altfel murim, ca să spun așa, ca proștii, chiar și pe autostrăzi”, a mai explicat Titi Aur.

România devine tot mai des o zonă de risc pentru șoferii străini care tranzitează țara, fie că sunt turiști, suporteri sportivi sau transportatori. Cazul celor șapte cetățeni greci decedați în Timiș nu este unul izolat, ci se înscrie într-un tipar care se repetă.

AUTORUL RECOMANDĂ