O băutură tradițională din Europa de Est, supranumită „Coca-Cola comunismului” sau „Guinness-ul sovietic”, a revenit pe piață. Unde e foarte populară

O băutură tradițională din Europa de Est, asociată cu vremuri de austeritate și rafturi goale, a devenit noua obsesie a hipsterilor preocupați de sănătate. Este vorba de Kvass, supranumit ironic „Coca-Cola comunismului” sau „Guinness-ul sovietic”, începe să câștige teren în Marea Britanie, profitând de valul global de interes pentru produsele fermentate, potrivit csid.ro.

Este o băutură fermentată, plină de probiotice și ușor alcoolizată. Pe lângă probiotice, băutura conține vitaminele B și E, asociate cu sănătatea pielii, părului și metabolismului..

ACTUALITATE Valentin Stan: Pușcașii marini americani voiau să blocheze insulele de unde se puteau lansa atacuri asupra navelor care treceau prin Ormuz

06:30

FLASH NEWS Care este agenda premierului Robert Fico în România și ce va discuta cu Ilie Bolojan. Oficialul slovac a bifat deja întâlniri cu Trump și cu Putin

06:00

Disponibil în lanțuri mari de supermarketuri, kvass-ul este promovat ca următorul mare succes după kefir, kombucha și kimchi, iar comercianții mizează pe faptul că publicul urban, atent la ingrediente și la impactul asupra sănătății, este pregătit pentru o alternativă nouă, dar cu rădăcini vechi.

Kvass-ul este o băutură fermentată obținută din cereale, fructe, legume sau chiar pâine veche, iar procesul de fermentație îi conferă un conținut bogat de probiotice, benefice pentru digestie și sistemul imunitar.

Kvass-ul este ușor alcoolizat, cu un conținut de alcool de până la 1,2%, ceea ce îl face perfect adaptat boomului actual al băuturilor „no/low alcohol”. Pentru consumatorii care caută gust, dar evită alcoolul, kvass-ul oferă o soluție atractivă și neobișnuită.

Originile Kvass-ului

Kvass-ul își are originile în perioada sovietică, când resursele erau limitate, iar populația trebuia să găsească modalități ingenioase de a valorifica resturile alimentare. În mod tradițional, era preparat din pâine de secară învechită, lăsată la fermentat câteva zile la temperatura camerei.

Până în anii ’80, kvass-ul era vândut plat, dar ulterior a fost carbonatat pentru a concura cu băuturile carbogazoase occidentale apărute după căderea Uniunii Sovietice. În multe regiuni, era considerat chiar mai sigur decât apa, datorită acidității care distrugea bacteriile dăunătoare.

Acum, această băutura este reinterpretată de berării artizanale, care lansează ediții sezoniere, și de start-up-uri care o prezintă într-un ambalaj modern, minimalist.

Cine a adus această băutură în prim-plan

Anton Puzorjov, fondatorul Quas Drinks din Edinburgh, descrie kvass-ul drept băutura sa preferată. Originar din Estonia, acesta spune că a fost surprins de lipsa alternativelor sănătoase, non-alcoolice, pe piața britanică. Kvass-ul său este produs din ingrediente naturale, vegane, și folosește fermentație mixtă, cu bacterii și drojdii.

„Există Coca-Cola, dar pentru consumatorii preocupați de sănătate, inclusiv pentru mine, nu este o opțiune bună. Mult timp, la evenimente sociale, ajungeam să beau doar apă”, spune el.

FOTO – Caracter ilustrativ

Un fenomen similar se întâmplă și în Londra, unde o tânără din Lituania a început să producă kvass artizanal în propria bucătărie din Shoreditch. Brandul ei, aflat în pregătire pentru lansare în 2026, va include arome precum secară cu cireșe, secară cu stafide și portocală.

Kvass-ul, vedetă pe rețelele sociale

Mai mult, Pe TikTok și Instagram, pasionații de produsele fermentate postează rețete de kvass din sfeclă, mere sau pâine învechită, promovând ideea de sustenabilitate și „zero waste”. Unii utilizatori chiar îl descriu drept „miracol pentru intestin”, iar alții spun că ar putea deveni următorul trend după matcha și kombucha.

Popularitatea kvass-ului se înscrie într-un trend mai larg, studii recente arătând că alimentele fermentate pot reduce balonarea, îmbunătăți tranzitul intestinal și susține sănătatea metabolică. Unele cercetări sugerează chiar o posibilă influență pozitivă asupra stării de spirit, prin conexiunea intestin–creier.

„Probioticele ajută digestia și susțin microbiomul intestinal. Teoretic, ele pot reduce și riscul de cancer colorectal prin diversificarea florei intestinale”, explică dr. Sean Preston, gastroenterolog consultant.

Piața globală a alimentelor fermentate este estimată la 67 de miliarde de lire sterline și se așteaptă să crească de cinci ori în următorul deceniu.

Autorul mai recomandă:

Cum dozatoarele comerciale de apă pot deveni surse de contaminare microbiană, potrivit experților. Ce arată un studiu

Care sunt cele mai VALOROASE branduri din lume. Companiile din domeniul tehnologiei domină topul