ÎCCJ anunță că dă în judecată Guvernul Bolojan. Decizia vine după ce Executivul a decis să mute banii magistraților la ajutoare

Înalta Curte de Casație și Justiție anunță că va acționa Guvernul în instanță după ce coaliția de guvernare a decis amânarea plății unor drepturi salariale restante către magistrați.

Proiectul de buget transmis inițial de Ministerul Finanțelor prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru ÎCCJ în 2026, o creștere de aproximativ 50% față de anul precedent. Fondurile suplimentare erau destinate achitării unor drepturi salariale restante către magistrați, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Astăzi, Coaliția a decis să amâne o parte dintre aceste plăți și să redirecționeze banii către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei promovat de PSD. Amendamentul susținut de PSD „este finanţat prin diminuarea cheltuielilor de personal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Ministerului Public”, inclusiv a sumelor aferente unor hotărâri judecătorești.

Înalta Curte de Casație și Justiție, ordonator principal de credite pentru toate instanțele judecătorești, a transmis prin intermediul unui comunicat de presă, că acuză Guvernul că ignoră decizii judecătorești definitive.

FLASH NEWS Trump amenință Iranul cu lovituri „și mai dure“ dacă nu-și oprește „intermediarii din Liban“. „Dacă e necesar, vom prelua controlul Strâmtorii Ormuz“

17:31

FLASH NEWS Fotografia care îl surprinde pe Nicușor Dan la Bruxelles în discuții „de culise” cu Rareș Bogdan, Victor Negrescu, Lucian Pahonțu și Eugen Tomac

17:30

„Înalta Curte de Casație și Justiție a luat act cu îngrijorare de atitudinea Guvernului României care în mod constant și sistematic a adoptat măsuri cu efect de restrângere și afectare a drepturilor judecătorilor, începând cu intervențiile asupra regimului pensiilor și continuând, în prezent, cu ignorarea obligațiilor legale de executare a hotărârilor judecătorești definitive. Această evoluție nu este una izolată. Ea reflectă o practică care ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor statului de drept. Executarea hotărârilor judecătorești nu este opțională. Executarea nu poate fi amânată, reinterpretată sau făcută discreționar”.

Instanța supremă a transmis că drepturile stabilite prin hotărâri judecătorești sunt creanțe certe, protejate ca bunuri. Totodată, a arătat că amânarea repetată a executării lor, pe perioade lungi, afectează direct dreptul de proprietate și subminează securitatea juridică. ICCJ a anunțat că va iniția toate demersurile legale necesare, inclusiv că va da în judecată Guvernul, pentru a asigura sumele necesare plății drepturilor datorate magistraților.

„Instanţa supremă, în calitatea sa de ordonator principal de credite pentru instanțele judecătorești, nu poate accepta ca hotărârile pronunțate de instanțe să fie tratate ca simple opțiuni. Respectarea lor este o obligație constituțională și internațională a statului român. În aceste condiții, Înalta Curte solicită încetarea practicilor de reeșalonare unilaterală. În absența unor măsuri conforme cu legea, vor fi inițiate toate demersurile legale necesare, inclusiv o acțiune în justiție pentru obligarea Guvernului să asigure sumele în vederea executării obligațiilor exigibile. Statul de drept nu este negociabil. Hotărârile judecătorești nu sunt facultative. Guvernul nu poate evita la nesfârșit executarea acestora pentru că legea nu este opțională”.

Comunicatul integral transmis de ÎCCJ

„Înalta Curte de Casație și Justiție a luat act cu îngrijorare de atitudinea Guvernului României care în mod constant și sistematic a adoptat măsuri cu efect de restrângere și afectare a drepturilor judecătorilor, începând cu intervențiile asupra regimului pensiilor și continuând, în prezent, cu ignorarea obligațiilor legale de executare a hotărârilor judecătorești definitive. Această evoluție nu este una izolată. Ea reflectă o practică care ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor statului de drept. Executarea hotărârilor judecătorești nu este opțională. Executarea nu poate fi amânată, reinterpretată sau făcută discreționar. 

Atunci când obligațiile stabilite prin hotărâri definitive sunt, în mod repetat, supuse unor mecanisme de reeșalonare unilaterală, prin care statul, în calitate de debitor, își arogă dreptul de a decide singur când și cum își execută propriile obligații, vorbim despre un comportament incompatibil cu ordinea juridică. Drepturile recunoscute prin hotărâri judecătorești reprezintă creanțe certe, protejate ca bunuri. Amânarea repetată a executării acestora, pe perioade extinse, afectează direct dreptul de proprietate și subminează securitatea juridică.

Instanţa supremă, în calitatea sa de ordonator principal de credite pentru instanțele judecătorești, nu poate accepta ca hotărârile pronunțate de instanțe să fie tratate ca simple opțiuni. Respectarea lor este o obligație constituțională și internațională a statului român. În aceste condiții, Înalta Curte solicită încetarea practicilor de reeșalonare unilaterală. În absența unor măsuri conforme cu legea, vor fi inițiate toate demersurile legale necesare, inclusiv o acțiune în justiție pentru obligarea Guvernului să asigure sumele în vederea executării obligațiilor exigibile. Statul de drept nu este negociabil. Hotărârile judecătorești nu sunt facultative. Guvernul nu poate evita la nesfârșit executarea acestora pentru că legea nu este opțională”. 

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Bugetul a fost adoptat în comisie. Banii de la magistrați merg pentru pachetul social al PSD și pentru bugetele locale din țară

Conflictul pe buget ajunge la vârful coaliției. Liderii puterii, chemați de Sorin Grindeanu la discuții în această dimineață