Golful Persic post-conflict rămâne o miză uriașă. Războiul din Orientul Mijlociu a creat cea mai mare perturbare a aprovizionării globale cu petrol și gaze naturale lichefiate din istoria modernă. Chiar înainte de război, aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol și 20% din exporturile de gaze naturale lichefiate treceau prin Strâmtoarea Ormuz.
În ultima lună, traficul prin strâmtoare s-a redus, încetinind la o medie zilnică de cinci procente din fluxurile sale normale.
Daunele suferite de Ras Laffan, principala instalație de export de gaze naturale lichefiate a Qatarului – în urma atacului iranian din 18 martie – nu pot fi neglijate.
Cel mai mare producător de GNL din lume s-ar putea confrunta cu reduceri ale capacității sale în anii următori.
Însă efectele războiului asupra energiei depășesc cu mult închiderea Strâmtorii Hormuz și a Ras Laffan.
„Perturbările creează un efect de domino. Washingtonul continuă să măsoare pagubele provocate de război în mod restrâns, în termeni de preț al petrolului, în loc să ia în considerare efectele sale asupra rolului mai larg al Golfului ca actori și dezvoltatori ai sistemului energetic la scară globală”, notează Karen E. Young într-o analiză publicată de Foreign Affairs.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F04%2Fprofimedia-1081433648.jpg)
Ras Laffan, principala instalație de export de gaze naturale lichefiate a Qatarului | Foto – Profimedia Images
Chiar dacă un armistițiu ar fi realizat mâine, continuă Karen E. Young, „reinstituirea asigurării pentru petroliere la tarife acceptabile ar putea dura luni de zile”.
Țițeiul trebuie eliberat din depozit pentru a permite repornirea pompelor. Asta înainte ca rafinăriile de combustibil pentru avioane și motorină să poată reîncepe să funcționeze și să relanseze producția de produse petrochimice cheie.
„Istoria recentă oferă precedente alarmante cu privire la cât timp poate dura acest proces.
Statele din Golf se confruntă cu o incertitudine economică enormă. Acest lucru va remodela modul în care interacționează între ele, precum și cu Iranul, Israelul și Statele Unite în anii următori”, mai scrie Karen E. Young.
Acest război a scos la iveală și cât de urgent este nevoie ca Statele Unite să își actualizeze propria abordare față de statele din Golf în ceea ce privește energia.
„Mai ales sub președintele american Donald Trump, Washingtonul a considerat aceste țări niște pușculițe și rezervoare de energie”, punctează autoarea analizei.
„Dar aceste țări au devenit parteneri din ce în ce mai valoroși în eforturile mai ample ale statelor de a realiza securitatea energetică în domeniul petrolului și gazelor și de a naviga în tranziția către surse regenerabile.
Cererile frecvente ale lui Trump ca statele din Golf să investească în energia SUA induc presupunerea că aceste țări ar trebui să se mulțumească cu puțină securitate în schimbul unor bani mulți”, explică Karen E. Young.
Producătorii de petrol din Golf, se mai arată în analiza publicată de Foreign Affairs, își schimbă modul în care gândesc despre energie.
„Petrolul pentru securitate nu mai este o strategie sustenabilă.
Conștiente de nevoia de a-și diversifica economiile și ofertele energetice, statele din Golf au depus eforturi pentru a deveni actori sofisticați în întregul lanț valoric al energiei.
PIB-ul non-petrol din țările din Golf a crescut constant, inclusiv în sectorul petrochimic, dar și în turism, ospitalitate, minerit, inteligență artificială și servicii financiare”, mai precizează Karen E. Young.
În prezent, statele din Golf par vulnerabile, și chiar sunt. Dacă Strâmtoarea Ormuz poate fi redeschisă, o creștere durabilă a prețurilor petrolului va fi în beneficiul exportatorilor de petrol din Golf.
„Însă numeroasele alte perturbări cauzate de război și orice amenințări persistente din partea Iranului vor afecta probabil economiile lor non-petroliere pe termen scurt.
Bugetul Qatarului pentru venituri guvernamentale pe 2025 a fost de 54 de miliarde de dolari, pentru a contextualiza amploarea pierderii”, amintește Karen E. Young.
Administrația Trump înțelege fundamental greșit strategia energetică a Chinei, mai scrie Karen E. Young.
„Beijingul nu urmărește să construiască un stat electrostatic similar statului petrostatic al Washingtonului.
Mulți analiști au susținut că statele din Golf vor deveni din ce în ce mai precaute față de Statele Unite. Și asta din cauza expunerii pe care au suferit-o din cauza acțiunilor SUA și Israelului.
Dar ar putea exista acum o mare oportunitate de a construi un sistem energetic american mai diversificat. Iar statele din Golf ar putea deveni dezvoltatori globali de energie, în special pe piețele emergente”, încheie Karem E. Young.
RECOMANDAREA AUTORULUI: