După ce au reușit să blocheze 7 hidrocentrale vitale pentru securitatea energetică a României, ONG-urile de mediu iau cu asalt și resursa strategică a minereurilor rare. Astfel, 60 de organizaţii neguvernamentale din România au transmis o scrisoare oficială către preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi către Secretarul General Adjunct, Viviane d’ Udekem d’Acoz, în legătură cu proiectul de lege L143/2026.
ONG-urile din România solicită deschiderea procedurii de pre-infringement, în condițiile în care marile puteri mondiale se războiesc pentru aceste metale rare. Scrisoarea avertizează că proiectul va permite exproprierea cetăţenilor în favoarea companiilor miniere private şi elimină proceduri de mediu esenţiale.
60 de organizaţii neguvernamentale din România solicită Comisiei Europene deschiderea unui EU Pilot – o procedură pre‑infringement prin care Comisia verifică dacă un stat membru respectă dreptul european – privind proiectul de lege L143/2026.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F12%2Fminereuri-rare.webp)
Minereuri rare
„Această lege permite exproprierea cetăţenilor în favoarea companiilor miniere private şi elimină proceduri de mediu esenţiale.
Până acum, statul putea lua terenuri şi case doar pentru utilitate publică: drumuri, şcoli, spitale. Odată cu această lege, companiile miniere primesc drept de preempţiune asupra terenurilor din perimetrele miniere, iar statul poate declanşa exproprierea dacă proprietarul terenului nu e de acord să îşi cedeze proprietatea în beneficiul proiectului minier”, avertizează organizaţiile.
„Aceste măsuri sunt o tentativă de a forţa un regim de expropriere în interes privat, interzis atât de Constituţie, cât şi de dreptul european”, apreciază Stephanie Roth, reprezentanta reţelei Mining Watch România, în scrisoarea adresată oficialilor europeni.
„În aceste condiţii, proiectul de lege ridică semne serioase de întrebare privind intenţia legislativă şi posibile abuzuri”, se arată în adresa oficială înaintată Ursulei von der Leyen.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F11%2Fsnapinsta-to_517031247_18229802089289313_2469447564678085946_n-1024x1280.jpg)
Potrivit celor 60 de organizaţii de mediu petente, Legea L143/2026 ar deschide calea pentru exproprieri în favoarea unor proiecte comerciale. Ar acorda drepturi de preempţiune companiilor private. Nu în ultimul rând, ar reduce protecţia mediului. În acelaşi timp, ar limita controlul judecătoresc, ar restrânge participarea publicului şi ar concentra deciziile sensibile la nivel central.
Organizaţiile reamintesc că Art. 44(3) din Constituţia României interzice exproprierea în interes privat. Iar Art. 17 din Carta Drepturilor Fundamentale a UE şi jurisprudenţa CEDO interzic de asemenea astfel de măsuri. Acestea cer Comisiei „să deschidă procedura EU Pilot cu România, să analizeze compatibilitatea L143/2026 cu dreptul UE şi să clarifice public că Regulamentul (UE) 2024/1252 nu justifică măsurile propuse ”.
Contactat de Gândul, expertul în securitate energetică și geopolitică energetică Cosmin Păcuraru a analizat această inițiativă.
În opinia acestuia, noul demers este încă o etapă dintr-o campanie sistematică de sabotare a sistemului energetic național. Păcuraru explică cum funcționează această rețea perfect sicronizată de organizații cu finanțare neelucidată public și de companii sub steag fals, cu interese directe în legislația care reglementează obiectivele energetice naționale.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F12%2Fcosmin-pacuraru.webp)
Cosmin Păcuraru. Foto: Arhivă personală
„Nu sunt un specialist în probleme juridice, deci din punct de vedere juridic nu am ce comenta. În ultimii ani am văzut că multe ONG-uri s-au împotrivit unor proiecte energetice necesare României invocând fel de fel de argumente.
În privința stopării de către ONG-uri a proiectelor hidroenergetice, pot spune că acestea sunt necesare deoarece energia hidro este folosită pentru a acoperi necesarul de energie electrică în perioadele de vârf de consum. Adică produc energie extrem de ieftină tocmai atunci când prețurile sunt cele mai mari.
De mulți ani sistemul electro-energetic național a fost sabotat de fel de fel de indivizi sau organizații, începând cu legiuitorii și firmele de lobby și terminând cu companii ”sub steag fals” și ONG-uri de mediu. Paleta este largă și făcând doar analiza comparativ – istorică, sistemul energetic este ”la pământ”.
Mă îngrijorează faptul că instituțiile abilitate nu zic nimic în această problemă. Ce mare lucru este să investighezi proveniența banilor? Să amintesc de plecarea Chevron și Exxon și de banii cheltuiți de diversele ONG-uri în acțiunile de blocare a diverselor proiecte întreprinse? De ce proiectul Neptun Deep, atât de necesar, a întârziat peste 15 ani?”.
În comentariul său, expertul a abordat și efectele eventualei blocări de către țara noastră a resurselor rare. Cosmin Păcuraru atrage atenția că România este una dintre puținele țări UE care deține pământuri rare, o resursă a viitorului tot mai disputată pe piața globală.
O tentativă de blocare a exploatării minereurilor rare ne-ar expune crizei economice globale, unde se impune tot mai mult China.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F04%2Fpexels-bertellifotografia-34522438-1-853x1280.jpg)
Minereuri rare. Foto: Pexels
„Un singur exercițiu de imaginație: UE nu are resursele de metale și pământuri rare. Are câteva mii de panouri fotovoltaice. O defecțiune (ca să nu zic o comandă) din cloud-ul chinezesc ar putea desincroniza tot sistemul energetic național, ar duce la un black-out! Avem multe exemple cu interzicerea instalațiilor chinezești, avem căderea sistemelor energetice din mai 2025 din Spania și Portugalia, cădere plecată de la desincronizarea frecvențelor de la parcurile fotovoltaice.
Uniunea Europeană trebuie să-și dezvolte propriile tehnologii și capacități de productie de energie electrică, dar UE nu are resursele de metale și pământuri rare”.
„România are un mare avantaj că deține câteva dintre aceste resurse. Acestea nu pot rămâne neexploatate. (Nu ne prindea bine dacă funcționa Neptun Deep din 2022?) Că vor veni niște companii (românești sau străine) să extragă și să prelucreze aceste resurse este un lucru bun, deoarece statul român va câștiga mulți bani din concesionarea zonelor miniere.
Probabil se vor dezvolta în România și fabrici de prelucrare a acestor minereuri și de obținere a materialelor critice. … Și de ce nu, și a produselor finite. Este de dorit. Lăsăm la o parte noi locuri de muncă în zonele defavorizate … Nu mai socotim taxele și impozitele plătite către buget de companii, de salariați în plus.
Orice dezvoltare industrială atrage multe alte activități economice pe orizontală! Dar toate acestea trebuie să se facă cu respectarea legislației de mediu”, conchide specialistul.
AUTORUL RECOMANDĂ: