Statul care își poate acoperi integral hrana din producția internă. Pe ce loc se află România în clasamentul global

Statul care își poate acoperi integral hrana din producția internă. A fost întocmită o analiză referitoare la securitatea alimentară globală. La momentul actual, datele arată că este foarte fragilă. Chiar dacă multe țări produc alimente, un singur stat reușește să acopere întregul necesar. Iată pe ce loc se află România în clasamentul global.

În cadrul unei analize a unui studiu publicat în „Nature Food” s-a constatat că o țară este capabilă să își acopere integral hrana din producția internă. Securitatea alimentară globală este destul de fragilă, spun experții, la momentul actual. Chiar dacă multe țări pot produce alimente, un singur stat reușește să acopere necesarul pentru 7 grupe alimentare esențiale. Și anume, produse amidonoase, fructe, legume, lactate, carne, pește și leguminoase.

Nicușor Dan povestește traiectoria dronei care a lovit blocul din Galați, cum a fost lovită deasupra Ucrainei și cum i s-a schimbat direcția spre România

23:37

VIDEO Momentul în care drona rusească se prăbușește și explodează pe blocul de locuințe din Galați, surprins dintr-o curte alăturată

23:17

Statul care își poate acoperi integral hrana din producția internă

Guyana, statul care își poate acoperi integral hrana din producția internă

Datele indică faptul că singura țară care are capacitatea de a produce alimente astfel încât să acopere întregul necesar este Guyana. Potrivit Visual Capitalist, diferențele între regiuni sunt considerabile. Potrivit analizei, Guyana depășește cererea internă în cazul produselor amidonoase și al fructelor. Experții susțin că este un „caz unic” global.

În acest clasament, România se află pe locul 21. Un nivel similar de autosificiență alimentară se găsește și în cazul altor țări precum Spania, Turcia, Rusia, Ucraina și Croația.

„Țările cu venituri mari se clasează adesea mai jos, în clasament. De exemplu, Canada și Statele Unite acoperă fiecare doar 4 din 7 grupe alimentare. În ciuda producției puternice de carne, lactate și cereale, ambele țări depind în mare măsură de importurile de fructe și legume.

Acest model reflectă geografia și clima. Țările nordice se confruntă cu sezoane de creștere mai scurte, ceea ce limitează producția internă de produse proaspete. Drept urmare, nici măcar sistemele agricole avansate nu pot produce pe deplin o dietă echilibrată la nivel intern.

Orientul Mijlociu și Africa de Nord se clasează în mod constant printre regiunile cele mai puțin autosuficiente. Resursele limitate de apă joacă un rol major. Regiunea deține aproximativ 6% din populația globală, dar mai puțin de 2% din sursele regenerabile de apă, ceea ce restricționează expansiunea agriculturii.

Producția de pește este o altă constrângere majoră la nivel global. Potrivit Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Asia reprezintă 91% din producția de acvacultură. Această concentrare face ca multe țări să depindă de importurile de fructe de mare”, arată Visual Capitalist.

Autorul recomandă:

• Satul olandez care riscă să fie șters de pe hartă. Cei 1.100 de locuitori din Moerdijk sunt revoltați: „Suntem duși la abator”
• Când ar putea adopta România euro. Ce avantaje cheie ne-ar aduce moneda europeană
• Singurul oraș din România construit pe verticală. Acest oraș-fantomă deține un record european ascuns
• Cel mai vechi drum din România. Fosta „Autostradă a Antichității” este tranzitată neîncetat de peste 1.500 de ani
• Care este singura țară din lume în care se circulă și pe stânga, și pe dreapta, în același timp

Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ