FT: Europa trebuie să învețe din criza politică din România după căderea Guvernului Bolojan. Alianțele populiste pot deveni un model periculos

Criza politică din România a făcut înconjurul presei occidentale. Jurnaliștii de la unele dintre cele mai prestigioase publicații internaționale au analizat situația politică generată după căderea Guvernului Bolojan. Una dintre aceste publicații este Financial Times, care avertizează că instabilitatea politică din România ar putea deveni un model periculos pentru întreaga Europă. Analiștii spun că tensiunile sociale, austeritatea și ascensiunea populismului pot afecta inclusiv Germania și alte state UE.

Criza politică declanșată după căderea Guvernului Ilie Bolojan începe să provoace îngrijorări la nivel european. Financial Times avertizează că ceea ce se întâmplă în România ar putea anticipa evoluții similare în alte state ale Uniunii Europene.

EXCLUSIV S-a lansat o nouă operațiune „Economia este pierdută, dacă nu votați Guvernul”. Mureșan și Bolojan, la indigo. Mesajele alarmiste despre dobânzi care sar în aer și România care intră în faliment împânzesc deja știrile și rețelele sociale

20:37

CONTROVERSĂ Ucraina vrea să-și acopere tot deficitul bugetar pentru 2027 cu banii UE. Ministrul de finanțe ucrainean cere o finanțare de 32,6 miliarde de euro

20:05

Ilie Bolojan participa la sedinta comuna a Senatului si Camerei Deputatilor in care se dezbate si se voteaza motiunea de cenzura „STOP ‘Planului Bolojan’ de distrugere a economiei, de saracire a populatiei si de vanzare frauduloasa a averii statului”, depusa de grupurile parlamentare ale PSD, AUR si PACE – Intai Romania, la Palatul Parlamentului, marti, 5 mai 2026. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

Într-o analiză publicată de cotidianul britanic, Dániel Hegedűs, director adjunct al Institutului pentru Politică Europeană din Berlin, susține că Europa ar trebui să privească atent către situația de la București.

„Europa ar trebui să învețe lecții de la România”, a declarat Dániel Hegedűs pentru FT.

Analistul consideră că tensiunile economice și nemulțumirile sociale provocate de măsurile fiscale și de ajustările bugetare creează teren fertil pentru ascensiunea populismului și a extremismului politic în mai multe state europene.

Nemulțumirea socială ar putea exploda și în Germania

Potrivit lui Hegedűs, situația din România nu este un caz izolat, ci face parte dintr-o tendință europeană mai amplă.

„Nemulțumirea față de ajustările macroeconomice a împins stânga în această poziție, care nu este diferită de cea din Germania”, a afirmat el.

Analistul avertizează că pe fondul încetinirii economice, al creșterii cheltuielilor pentru apărare și al deficitului bugetar ridicat, tot mai multe guverne europene ar putea fi confruntate cu tensiuni populiste.

„Acest tip de nemulțumire va apărea probabil și în alte părți ale Europei. Creșterea economică este slabă, cheltuielile pentru apărare cresc, iar deficitele cresc. Aceasta este realitatea cu care ne confruntăm”, a spus Dániel Hegedűs.

Financial Times subliniază că alianța punctuală dintre PSD și AUR pentru răsturnarea Guvernului Bolojan reprezintă o situație rară în politica europeană, unde multe partide tradiționale încearcă să mențină un „cordon sanitar” împotriva formațiunilor de extremă dreapta.

Avertisment privind ascensiunea extremei drepte în Europa

Publicația britanică citează și reacțiile unor oficiali și experți europeni care consideră că apropierea dintre partidele mainstream și formațiunile radicale poate avea consecințe serioase pentru stabilitatea democratică din UE.

„PSD joacă un joc periculos”, a declarat Alberto Alemanno, profesor Jean Monnet de Drept UE la HEC Paris.

El a avertizat că efectele unei astfel de colaborări politice ar putea depăși granițele României.

„Lecția ultimului deceniu este clară: de fiecare dată când un partid tradițional tratează cordonul sanitar ca fiind negociabil, următoarea încălcare devine mai ușor de justificat”, a afirmat Alberto Alemanno.

Financial Times notează că PSD și AUR au negat intenția formării unei coaliții de guvernare, susținând că votul împotriva Guvernului Bolojan a fost o situație singulară.

În paralel, liderii politici români încearcă să negocieze o nouă majoritate parlamentară, într-un moment delicat pentru economia țării și pentru relația cu investitorii internaționali, doar că matematica parlamentară este una extrem de complicată, mai ales după ce PNL și USR au anunțat că nu vor să mai intre la guvernare cu PSD, alegând să meargă în opoziție.

Sorin Grindeanu participa la sedinta comuna a Senatului si Camerei Deputatilor in care se dezbate si se voteaza motiunea de cenzura „STOP ‘Planului Bolojan’ de distrugere a economiei, de saracire a populatiei si de vanzare frauduloasa a averii statului”, depusa de grupurile parlamentare ale PSD, AUR si PACE – Intai Romania, la Palatul Parlamentului, marti, 5 mai 2026. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

Practic, în acest moment, PSD nu mai are aliații din tabăra pro-occidentală și dacă vrea din nou la guvernare în această legislatură nu are decât varianta unei coaliții cu AUR, însă acest lucru ar fi distructiv pentru ambele partide. PSD și-a pierdut credibilitatea atât în fața vechilor parteneri de coaliție cât și în fața unui număr important de alegători, care refuză asocierea cu un partid extremist anti-european.

De cealaltă parte, susținătorii AUR, care mizau pe un guvern așa-zis „suveranist” și anti-sistem sunt puși în fața faptului de a intra într-o coaliție chiar cu „exponentul” sistemului.

Deșigur, există și varianta unui guvern minoritar PSD, însă cu slabe șanse de reușită.

România riscă o criză politică prelungită

Publicația britanică avertizează că România ar putea intra într-o perioadă de instabilitate politică exact în momentul în care trebuie să respecte condițiile impuse de Uniunea Europeană pentru accesarea fondurilor de redresare.

Ilie Bolojan a încercat, în ultimele luni, să reducă deficitul bugetar, estimat la 7,65% din PIB în 2025, mult peste limita europeană de 3%.

Premierul Bolojan, „țintit” de moțiunea de cenzură / Foto – Mediafax

Măsurile de austeritate și creșterile de taxe au generat însă tensiuni puternice în coaliție și au dus la retragerea PSD de la guvernare, deși PSD a votat aceste măsuri de austeritate pe care ulterior le critica la televizor.

„România plătește astăzi prețul anilor de promisiuni deșarte și de guvernare fără responsabilitate”, a transmis PNL într-un comunicat citat de Financial Times.

Analista Orsolya Ráczová, de la Eurasia Group, consideră că Ilie Bolojan a gestionat bine situația economică, însă i-a lipsit flexibilitatea politică necesară pentru menținerea coaliției.

„Bolojan a fost bun, dar a ajuns într-un punct în care ar fi fost nevoie de mai multă flexibilitate — asta nu făcea parte din caracterul său politic”, a declarat aceasta.

La rândul său, Terry Reintke, copreședinta grupului Verzilor din Parlamentul European, a criticat dur apropierea dintre PSD și AUR.

„Ținerea extremei drepte departe de putere nu a fost niciodată mai crucială… Democrații trebuie să rămână uniți”, a afirmat Terry Reintke.

„Alegând puterea în detrimentul democrației, social-democrații din România au depășit o linie roșie”, a adăugat oficialul european.

Recomandarea autorului