Germania se teme că Rusia ar putea organiza diversiuni și asasinate cu ajutorul mafiei ruse

Conform guvernului german, Kremlinul ar putea folosi rețele criminale cu metode mafiote în cadrul unui război hibrid, inclusiv în Germania. Acest lucru este menționat într-un răspuns, încă nepublicat, la o interpelare parlamentară a partidului „Verzilor”.

În documentul pe care publicația Spiegel îl are la dispoziție, Ministerul de Interne a scris:

„Colaborarea structurilor ruse cu actorii crimei organizate este deosebit de potrivită pentru activități distructive, precum operațiuni de sabotaj sau asasinate”.

ISTORIE Un băiat de șase ani a găsit o sabie vikingă în timpul unei excursii școlare. Descoperirea i-a șocat pe arheologi

19:40

COMERȚ Shell, BP și TotalEnergies, cele mai mari companii petroliere din Europa, au câștigat miliarde din volatilitatea pieței

19:33

Atenția se concentrează pe așa-numita „criminalitate organizată ruso-eurasiatică”, adică bande din statele fostei Uniuni Sovietice. Guvernul german consideră că această rețea este practic sub influența Kremlinului și a președintelui rus Vladimir Putin:

„În schimbul tolerării activităților lor de către structurile statale ruse, structurile [crimei organizate] sunt forțate să coopereze cu acestea atunci când este necesar”.

Guvernul are „indicii privind legături similare și în Germania”. Organele de securitate înregistrează „multe cazuri suspecte de posibile acțiuni de sabotaj la comanda statului rus”. Începând din anii 2023-2024, Rusia folosește tot mai mult așa-numiții „agenți de unică folosință”.

Organele de securitate germane învinovățesc Rusia pentru mai multe diversiuni. În vara anului 2019, un ucigaș angajat de Kremlin a împușcat un emigrant georgian în Berlin. În iulie 2024, un dispozitiv cu un amestec incendiar a luat foc la aeroportul de marfă din Leipzig, presupus a fi fost trimis într-un colet DHL la ordinul serviciilor de informații ruse. Ultimul caz similar a fost un atac de tip phishing, atribuit Rusiei, asupra aplicației de mesagerie Signal. Printre persoanele vizate atunci s-a numărat și președinta Bundestagului, Julia Klöckner.

Recomandările autorului:

SUA a lansat un atac cu muniții de precizie asupra a două petroliere sub pavilion iranian

Declarație surprinzătoare a lui Benjamin Netanyahu: „În Iran numesc străzi după mine. Mă numesc „Bibi joon”, iubitul Bibi“

Macron răspunde după amenințările Iranului: „Franța nu pregătește o intervenție militară în Ormuz”. Ce obiectiv vizează Parisul în Golful Persic