Rusia își legitimează statutul de „stat agresor”. Legea care îi permite lui Putin să invadeze militar alte state, sub pretextul „protejării rușilor”

Duma de Stat a Rusiei (Parlamentul rus n.red) a adoptat o lege controversată care îi permite lui Vladimir Putin să trimită armata în alte state sub pretextul „protejării cetățenilor ruși”. Kievul și oficialii europeni avertizează că Moscova legitimează oficial expansionismul militar și politica agresivă a Kremlinului.

Parlamentul Rusiei a aprobat miercuri un proiect de lege care îi oferă președintelui Vladimir Putin dreptul de a ordona intervenții militare în afara granițelor țării pentru a proteja cetățenii ruși aflați în străinătate, relatează Politico.eu.

„Putin a confirmat că aprobă personal restricțiile online” / Foto – Mediafax

Noua legislație permite Moscovei să desfășoare trupe în alte state în cazul în care cetățeni ruși sunt arestați, anchetați, judecați sau considerați victime ale unor abuzuri din partea autorităților străine, instanțelor internaționale sau organizațiilor din care Rusia nu face parte.

EMISIUNI ‘’Cu Gândul la București’’ începe joi, 14 mai, de la ora 18:00. Invitat: Adrian Teodorescu

11:05

INEDIT Sorin Grindeanu și Claudiu Manda au depus cereri la OSIM pentru ca numele lor să devină mărci înregistrate. Ce scrie în documente

10:45

Decizia este considerată de Ucraina și de mai mulți oficiali occidentali drept un nou pas către legitimarea agresiunii militare și a politicii expansioniste promovate de Kremlin.

Moscova invocă „protejarea rușilor” din afara țării

Președintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, a justificat adoptarea legii prin ceea ce a numit „represiunea occidentală” împotriva cetățenilor ruși.

„Justiţia occidentală s-a transformat într-o maşinărie represivă menită să reprime deciziile care nu sunt în acord cu cele impuse de oficialii europeni. În aceste circumstanţe, este important să facem totul pentru a ne proteja cetăţenii aflaţi în străinătate”, a declarat Viaceslav Volodin.

Vladimir Putin are acum la dispoziție 14 zile pentru promulgarea legii.

Kremlinul a folosit un argument similar și pentru justificarea invaziei pe scară largă a Ucrainei din 2022, susținând atunci că intervine pentru protejarea populației rusofone și a intereselor comunităților considerate apropiate de Rusia.

Moscova continuă să acuze Kievul că ar fi încălcat drepturile vorbitorilor de limbă rusă și cere inclusiv restabilirea unui statut special pentru limba rusă și pentru Biserica Rusă în Ucraina.

Avertismentul Kievului: „Agresiunea devine politică oficială în Rusia”

Kievul a reacționat dur după adoptarea proiectului de lege și avertizează că Rusia transformă agresiunea militară într-o doctrină oficială de stat.

„Această decizie poate fi descrisă în două cuvinte: anarhie agresivă”, a declarat Heorhii Tîhi, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei.

Oficialul ucrainean susține că noua legislație oferă Kremlinului un pretext aproape nelimitat pentru intervenții militare externe.

„Acordându-şi dreptul nelimitat de a folosi forţele de ocupaţie ruse în afara ţării sub pretextul presupusei protejări a cetăţenilor ruşi, Putin admite efectiv că agresiunea a devenit norma politicii de stat ruse”, a afirmat Heorhii Tîhi.

Diplomatul ucrainean a acuzat și actuala conducere a Dumei de Stat că încearcă să legitimeze juridic expansionismul militar al Rusiei.

„Actuala componenţă a Dumei de Stat a Federaţiei Ruse a decis să rămână în istorie ca o fabrică de legalizare a aventurilor politice, a ocupaţiei şi a terorii”, a spus oficialul ucrainean.

NATO și Europa, tot mai îngrijorate de intențiile ofensive ale Kremlinului

Adoptarea noii legi vine într-un context de tensiuni majore între Rusia și Occident, în timp ce mai multe servicii de informații europene au avertizat în ultimele luni că Moscova reprezintă o amenințare directă pentru NATO și statele europene.

BRUSSELS, BELGIUM – FEBRUARY 12: Secretary General of NATO Mark Rutte and Ukrainian Defense Minister Mykhailo Fedorov (not seen) hold a joint press conference after the NATO Defence Ministers Meeting at NATO headquarters in Brussels, Belgium on February 12, 2026. Dursun Aydemir / Anadolu/ABACAPRESS.COM

Potrivit unor oficiali europeni citați de Politico, există temeri tot mai serioase că Moscova ar putea considera următorii doi ani drept o perioadă favorabilă pentru a testa capacitatea de reacție și unitatea alianței occidentale.

Îngrijorările sunt alimentate și de dificultățile Europei de a-și accelera reînarmarea și de contextul politic internațional marcat de revenirea președintelui Donald Trump la Casa Albă.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat recent că statele baltice ar putea deveni următoarele ținte ale Moscovei dacă Ucraina nu primește suficient sprijin militar și financiar din partea Occidentului.

Recomandarea autorului