Radu Miruță, despre cum îi va afecta noua lege a salarizării pe militari: „Sunt oameni care sunt foarte buni și care sunt plătiți foarte slab”

Radu Miruță, ministrul interimar la Apărării, a vorbit despre modul în care îi va afecta noua lege a salarizării pe militari. În cursul zilei de ieri, 25 mai, ministrul interimar la Apărării a pus în dezbatere publică proiectul noii legi a salarizării unitare. Este vorba despre una dintre reformele majore asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Proiectul legislativ prevede o reformare integrală a sistemului de remunerare din sectorul public. Sunt introduse reguli noi pentru ierarhizarea funcțiilor, stabilirea grilelor de salarizare, acordarea sporurilor, evaluarea performanței și creșterea transparenței veniturilor. Ministrul interimar al Apărării a susținut, la TVR Info, că există persoane care excelează în domeniu, dar care nu ar fi plătite corespunzător.

GALERIE FOTO Imagini de la gala Elle New Media Awards 2026. Cine sunt marii câștigători

14:50

ECONOMIE BT Pay conectează financiar românii din diaspora: cont online în 7 minute, card livrat direct acasă în mai multe țări europene și acces la banking complet, de oriunde

14:48

Radu Miruță. Foto: Mediafax

„Legea salarizării, cel puțin în forma în care este astăzi în discuție, analizează acei coeficienți versus sporuri. Adică e o altă filosofie. Noua lege a salarizării alocă o anvelopă Ministerului Apărării.

Noua lege a salarizării nu face micromanagement în Ministerul Apărării. Sunt oameni care sunt foarte buni, care sunt foarte căutați și care sunt plătiți foarte slab. Ar trebui să existe o diferență între modul cum Ministerul Apărării plătește oamenii valoroși”, a spus Radu Miruță, ministrul interimar al Apărării, la TVR Info.

Pîslaru: „Deși PNRR a fost adoptat încă din 2021, munca efectivă pe jalon a început abia în 2022”

Ministrul Dragoș Pîslaru a prezentat reforma privind salarizarea din sectorul public. Această reformă este construită în jurul a 6 principii, printre care echitatea între angajați, predictibilitatea bugetară și sprijinirea debutanților. Acesta a descris inițiativa drept un proces „îndelung așteptat”, subliniind că noul sistem trebuie fundamentat pe reguli sustenabile.

Totodată, el a arătat că reforma este rezultatul unor ani de discuții și ajustări. Deși PNRR a fost aprobat în 2021, lucrul efectiv la acest jalon a început în 2022.

„Această oportunitate de a vă prezenta proiectul cu privire la reforma salarizării în sectorul bugetar din România. Este un proiect îndelung așteptat și cred că cel mai bine ar fi chiar să încep cu cronologia acestui jalon important din PNRR. Așa cum puteți să vedeți, deși PNRR a fost adoptat încă din 2021, munca efectivă pe jalon a început abia în 2022, dar a început bine”, a spus Dragoș Pîslaru.

Cele 6 principii de salarizare

„Primul lucru clar pentru orice legislație de salarizare este acest principiu muncă de valoare egală, salarizare egală. Nu ai cum să ai un sistem salarial în care să ai poziții care au același conținut de muncă și să fie remunerate diferit. Ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani după adoptarea legii 153 este că pentru anumite familii ocupaționale s-au dat niște bani în plus, alte le-au rămas în urmă, iar diferențele au rămas majore pe același tip de poziție”, a explicat Dragoș Pîslaru.

Pîslaru a evidențiat și componenta de sustenabilitate fiscală a reformei, arătând că politica salarială din sectorul public trebuie să țină cont de evoluția economiei și de capacitatea bugetară a statului. Potrivit ministrului, creșterile salariale ar urma să fie raportate atât la dinamica productivității din mediul privat, cât și la obiectivele fiscale asumate de România. Proiectul prevede, de asemenea, mecanisme menite să facă administrația publică mai atractivă pentru tineri. În același timp, reforma pune accent pe criterii de performanță și responsabilizare, un subiect aflat de mai multă vreme în dezbaterea publică, a precizat ministrul.

„Al doilea lucru esențial pe care îl avem este legat de predictibilitate și sustenabilitate. Trebuie să existe o legătură între cât îți permiți, care este angajamentul pe termen mediu legat de deficitul bugetar și știți că România are acest angajament de a ajunge înapoi la 3% până în 2030

Al treilea lucru care este esențial pentru un sistem de administrație publică relativ îmbătrânit este ideea cum susții funcțiile de intrare în administrația publică, debutanții și cum îi motivezi”, a mai spus Dragoș Pîslaru, arată Stiripesurse.ro.

Reducerea sporurilor

Ministrul a criticat complexitatea actualului sistem de salarizare, susținând că prevederi vechi și numeroase litigii au generat un cadru neunitar. În opinia sa, este nevoie de un mecanism salarial clar și unitar, care să poată fi aplicat direct de Guvern. Un alt pilon al reformei vizează salarizarea din administrația locală, după eliminarea autorităților locale din grila unitară în 2017. Potrivit lui Pîslaru, noul sistem va simplifica structura actuală și va introduce limite pentru valoarea totală a sporurilor acordate. În total, sunt 151 de sporuri. Reforma prevede eliminarea a 87 de sporuri din cele 151.

Autorul recomandă:

• Miruță se apară în scandalul identității pilotului care a doborât o dronă deasupra Estoniei și spune că avea voie să-i dezvăluie numele
• Avionul în care se afla Radu Miruță, afectat de sisteme care bruiază semnalul GPS. „Piloții și-au luat măsuri de protecție”
• Șeful Romarm îi răspunde lui Radu Miruță. ”Comunicarea publică a unui ministru ar trebui să fie orientată spre soluţii, evitând derapajele de limbaj”

Sursă foto: Mediafax Foto