Iarna viitoare, sub semnul blackoutului în România? Avertismentul dat de presa maghiară și ignorat de autoritățile de la București

Pe lângă cele mai mari prețuri la electricitate din Europa, țara noastră se mai confruntă cu un risc semnificativ. Acum câteva zile, presa maghiară a atras atenția că România s-ar putea confrunta cu probleme mari la iarnă in domeniul energetic, citând un Raport Transelectrica. Asociația Energia Inteligentă atrage atenția cu privire la acest raport care ridică semne de întrebare serioase despre securitatea energetică a țării. Semne pe care decidenții preferă să le ignore. 

Studiul de Adecvanță al Transelectrica, publicat de curând, deși transmitea un mesaj dur privind riscurile in sistemul energetice, nu a avut ecou în România. Totuși, deși concluzia studiului este gravă, România nu riscă să rămână fără energie, cu condiția să ia urgent unelemă măsuri.

SOCIAL În acest moment, România are 18.8 milioane de locuitori. Ce populație vom avea în anii 2100, 2200, 2500 și 3000, potrivit inteligenței artificiale

08:10

FLASH NEWS Criza din Orient escaladează: Iranul atacă Bahrainul și Kuweitul cu rachete și drone. Israelul continuă bombardamentele în Liban

08:09

Avertismentul ignorat de autorități. Lipsa capacităţii ferme disponibile în orele critice ale iernii. Ne așteaptă un blackout?

România nu duce lipsă de capacităţi instalate „pe hârtie”. Însă, în practică, se confruntă cu o problemă mult mai serioasă.

• România nu duce lipsă de capacităţi instalate „pe hârtie”, însă în practică începe să apară o problemă mult mai gravă: lipsa capacităţii ferme disponibile exact în orele critice ale iernii, atunci când consumul atinge maximele, producţia solară este nulă, vântul poate lipsi, hidrocentralele sunt limitate, iar importurile devin incerte şi scumpe, atenţionează preşedintele Asociaţia Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă, într-o analiză publicată marţi. Atunci când consumul atinge maximele, producţia solară este nulă, vântul poate lipsi, hidrocentralele sunt limitate, iar importurile devin incerte şi scumpe, atenţionează preşedintele Asociaţia Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă, într-o analiză.
• Cea mai mare eroare care se face astăzi în dezbaterea energetică din România este confundarea energiei produse pe parcursul unui an cu securitatea reală a sistemului. 

Test crucial al sistemului energetic românesc. Câți MWh pot produce efectiv atunci când sistemul este sub presiune

Studiul de Adecvanță al Transelectrica transmite un mesaj care ar trebui să preocupe deopotrivă atât autoritățile, cât și investitorii: Sistemul energetic românesc intră într-o perioadă în care succesul tranziției nu va mai fi determinat de câți MW noi sunt instalați, ci de câți MWh pot produce efectiv atunci când sistemul este sub presiune.

Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță

Studiul de Adecvanță al Transelectrica indică un deficit major de adecvanță, nu o simplă vulnerabilitate, arată analiza AEI.

România începe să intre într-o situație în care eliminarea unor capacități convenționale este mai rapidă decât introducerea unor înlocuitori capabili să ofere aceeași siguranță operațională. Problema nu este lipsa regenerabilelor. Problema este lipsa capacităților care pot fi chemate să producă atunci când sistemul are nevoie urgentă de ele.

Iarna 2026–2027 reprezintă primul test real pentru energia românească

„Studiul de Adecvanţă al Transelectrica indică un deficit major de adecvanţă, nu o simplă vulnerabilitate. În scenariul central analizat pentru anul 2027, sistemul energetic naţional ajunge la un indicator LOLE de 143,55 ore (Loss of Load Expectation – numărul estimat de ore într-un an în care sistemul electric nu poate acoperi integral cererea de energie din resursele disponibile, inclusiv din import) şi la o energie nealimentată (ENS) de 36.070 MWh (cantitatea de energie pe care consumatorii ar fi dorit să o consume, dar pe care sistemul nu a putut să o livreze din cauza lipsei de capacitate disponibilă). Combinaţia celor două arată nu doar că deficitul apare des, ci şi că este semnificativ ca volum energetic”, a afirmat şeful AEI.

Potrivit specialistului, iarna 2026–2027 reprezintă primul test real. Studiul de Adecvanță al Transelectrica arată că perioadele critice se concentrează în lunile ianuarie, februarie și decembrie, în special în intervalele de vârf de dimineață și seară.

Acestea sunt exact orele în care: fotovoltaicul produce zero, consumul rezidențial explodează, pompele de căldură și încălzirea electrică cresc cererea, importurile regionale sunt solicitate simultan și orice indisponibilitate tehnică devine critică.

În asemenea condiții, discursul bazat pe capacități instalate își pierde relevanța. Un MW solar instalat și indisponibil după apus nu are aceeași valoare sistemică precum un MW capabil să livreze energie în timpul unui vârf de consum. Aceasta este diferența dintre capacitate și adecvanță.

Cărbunele rămâne indispensabil în iarna următoare

Cărbunele rămâne indispensabil în iarna următoare, indiferent cât de incomod este acest lucru. Concluzia probabil cea mai neplăcută politic a raportului este că grupurile pe lignit încă au o valoare strategică majoră, arată studiul realizat de AEI.

Menținerea unor unități la Rovinari și Turceni reduce dramatic riscul de adecvanță:

• LOLE scade de la 143,55 ore la 11,34 ore;
• ENS scade de la 36.070 MWh la 3.456 MWh.

România nu poate elimina capacități convenționale înainte de a avea înlocuitori reali, securitari. Lignitul rezolvă o parte din problema securității, dar nu și problema costurilor. În scenariul respectiv, prețurile rămân ridicate. Ceea ce confirmă că lignitul poate funcționa ca plasă de siguranță în iarna 2026/2027, nu ca soluție durabilă pentru următorii ani. Asta impune însă deplasarea urgentă la Bruxeles și solicitarea eliminării opririi din funcționare a centralelor pe cărbune cât mai urgent. atrage atenția expertul în energie.

Gazul natural este pilonul tranziției, dar și cea mai mare vulnerabilitate a acesteia

Gazul natural este pilonul tranziției și cea mai mare vulnerabilitate a acesteia. Scenariile în care intră în exploatare noile centrale pe gaz modifică radical imaginea sistemului. Indicatorii de adecvanță se îmbunătățesc până aproape de niveluri acceptabile.

România, în topul celor mai scumpe piețe UE de energie, după ce ambele reactoare ale centralei de la Cernavodă au fost oprite

Problema este că întreaga strategie energetică începe să depindă de proiecte care trebuie finanțate, construite, conectate și puse în funcțiune la timp. Cu alte cuvinte, securitatea energetică a următorilor ani depinde de graficul respectat pentru proiectele esențiale. Centralele pe gaz sunt necesare pentru sistem, dar există riscul să nu funcționeze suficient de multe ore pentru a-și recupera investițiile exclusiv din piață.

Stocarea este veriga lipsă a tranziției

Stocarea este veriga lipsă a tranziției. Studiul de Adecvanță al Transelectrica estimează necesități de stocare de ordinul:

• 3.000 MW / 11.000 MWh până în 2027;
• 3.300 MW / 12.400 MWh până în 2030;
• 4.800 MW / 18.400 MWh până în 2035.

Comparativ cu aceste valori, nivelul actual al stocării rămâne modest. Discuția publică este concentrată aproape exclusiv pe MW. Dar problema reală este MWh. Puterea poate acoperi un vârf de câteva minute. Energia stocată este cea care poate susține sistemul timp de ore. Iar exact aici decalajul este încă foarte mare.

Importurile nu sunt o strategie de securitate energetică

Importurile nu sunt o strategie de securitate energetică. În ultimii ani s-a consolidat ideea că interconectarea europeană rezolvă automat problema adecvanței. Însă această concluzie este periculoasă. Importurile funcționează excelent atunci când problema este locală. Ele devin mult mai puțin fiabile atunci când problema este regională.

Dacă România, Ungaria, Bulgaria, Serbia și Europa Centrală se confruntă simultan cu temperaturi scăzute și consum ridicat, fiecare sistem va încerca să își protejeze propria securitate energetică. În astfel de momente, capacitatea disponibilă pentru export se reduce exact când este cea mai necesară. Securitatea energetică nu poate fi externalizată și ea trebuie abandonată și recur la construcția autonomiei energetice a României până nu e prea târziu.

Rețeaua începe să devină o limitare la fel de importantă ca producția

Rețeaua începe să devină o limitare la fel de importantă ca producția. O mare parte a dezbaterii publice se concentrează pe noi capacități de producție în energie regenerabilă. Sunt voci care cer oprirea construcției centralelor pe gaz și a hidrocentralelor. Mult mai puțin se discută despre infrastructura care trebuie să transporte energia.

Studiul de Adecvanță al Transelectrica avertizează că, pe măsură ce ponderea regenerabilelor crește, dezvoltarea insuficientă a rețelei poate deveni un factor limitativ major. Din această perspectivă, liniile electrice, transformatoarele și digitalizarea sistemului devin active strategice, nu simple investiții tehnice. În concluzie, intervalul 2028–2032 este adevăratul test energetic al României.

AUTORUL RECOMANDĂ

• De ce reforma anti-speculă din energie anunțată de Guvern nu va avea efect. Expert: Mulți proști au încercat o mică corupție/S-a făcut cu binecuvântarea autorităților
• ATITUDINI. Dian Popescu, expert în energie, avertisment după scandalul închiderii CE Oltenia: “Gorjul va ajunge pustiu, oamenii vor pleca afară!”