Efectul de bumerang din legea salarizării unitare. Profesorul Cristian Păun: „Nu tuturor le vor crește veniturile”

Noua lege a salarizării unitare riscă să adâncească problemele bugetare ale României, avertizează cunoscutul profesor universitar de economie Cristian Păun. Acesta susține că nu tuturor bugetarilor le vor crește automat veniturile, iar așteptările în acest sens sunt nerealiste.

Noua lege a salarizării unitare riscă să adâncească problemele bugetare ale României, artată, într-un interviu la Digi 24, reputatul profesor de economie Cristian Păun.

Statul încearcă să armonizeze obiective contradictorii

În viziunea acestuia, statul încearcă să armonizeze obiective contradictorii: reducerea deficitului, respectarea jaloanelor din PNRR și menținerea veniturilor bugetarilor. Asta în condițiile în care resursele financiare sunt tot mai limitate. „Să vii acum cu o nouă lege a salarizării unitare, fără să reformezi statul român, reprezintă o problemă majoră”.

REACȚIE Rogobete, mesaj după moartea unui medic rezident de 30 de ani: „Nimeni nu are dreptul să pună etichete”

13:18

REACȚIE Ponta: „Trump merge la Beijing! Ursula von der Leyen merge la Beijing! Macron, Merz și Meloni merg la Beijing! D…….l de Muraru merge în Taiwan”

12:56

Cristian Păun apreciază că reforma salarizării în sectorul public a fost întârziată nepermis de mult. Ea este împinsă acum într-un cadru economic dificil, sub semnul unui deficit bugetar ridicat și a constrângerilor fiscale dramatice.

„Această aventură” a început odată cu Legea salarizării unitare demarată în 2017, de Olguța Vasilescu, ministrul Muncii la acea vreme. Vasilescu viza o lege prin care toate salariile din sectorul bugetar să fie abordate unitar. Ceea ce, teoretic și principial, este corect a explicat Păun. Însă proiectul a început să se poticnească pe măsură ce s-a extins către marile categorii de angajați din sectorul public.

„Găurile negre” din economie și raritarea resurselor își spun cuvântul

Cristian Păun avertizează că una dintre problemele majore ale sistemului este că salariile din sectorul public sunt cheltuieli fixe care trebuie susținute indiferent de starea economiei. Însă România trebuie să implementeze reforma într-un moment nefast.

Cea mai mare problemă este că reforma salarială este discutată înaintea unei reforme reale a aparatului de stat. Păun consideră că presiunea exercitată de datoria publică și de costurile finanțării reduce semnificativ spațiul de manevră al Guvernului.

„Există încă multe «găuri negre» în economia românească și numeroase cheltuieli care apasă asupra bugetului public. Astăzi am ajuns să plătim, sub formă de dobânzi către creditori, sume comparabile cu bugetul alocat educației. (…) Mai mult ca oricând, se simte raritatea resurselor”.

Legea care crește deficitul prin cele 8 miliarde de lei

Profesorul de economie amintește că legea salarizării este și un angajament asumat de România prin PNRR, însă remarcă o contradicție între obiectivele vizate.

„Legea salarizării era un angajament asumat prin PNRR. În funcție de respectarea acestui angajament, România trebuie să atragă anumite fonduri europene. În același timp, această lege adaugă aproximativ 8 miliarde de lei la anvelopa salarială. Practic, prin această lege crești deficitul”, Cum ieși din această dilemă? Pentru că mie mi se pare că obiectivele sunt contradictorii. Pe de o parte spui că niciun venit nu scade, iar pe de altă parte trebuie să te încadrezi în ținta bugetară și, în plus, adaugi încă 8 miliarde la cheltuielile statului”.

„Nu tuturor le vor crește veniturile”

Un aspect cheie subliniat de economist este că, practic, reforma va avea atât câștigători, cât și oameni care au de pierdut. Acesta explică faptul că scopul legii este reducerea discrepanțelor dintre angajați aflați pe poziții similare. Inclusiv prin eliminarea unor sporuri și beneficii acumulate de-a lungul anilor.

„În logica Legii salarizării unitare, cele două poziții ar trebui să aibă salarii și venituri comparabile. Numai că, în practică, nu se va întâmpla ca venitul secretarei din școală să urce până la nivelul celei din Parlament, ci mai degrabă se va încerca reducerea diferenței prin diminuarea unor sporuri și beneficii acordate în trecut”, a precizat Păun.

Potrivit profesorului universitar, o mare parte din cele 8 miliarde de lei des invocate public nu înseamnă majorări salariale propriu-zise, ci includerea în salariul de bază a unor sporuri și indemnizații.

În concluzie, Cristian Păun anticipează că pentru numeroase categorii de angajați din sectorul de stat veniturile totale ar putea scădea, chiar dacă salariile de bază vor fi menținute sau vor înregistra creșteri marginale. „Vor exista și anumite majorări punctuale. Însă, pentru foarte multe categorii de personal, vor exista diminuări ale veniturilor totale, nu neapărat ale salariului de bază, ci ale veniturilor rezultate din sporuri și alte beneficii”.

AUTORUL RECOMANDĂ

• Comisia Europeană solicită României reforma sistemului de pensii și a salarizării. Care sunt recomandările generale
• Pîslaru se laudă că România primește 3 miliarde de euro prin PNRR, deși a pierdut de două ori mai mult. Statul riscă penalizări majore