Germania analizează posibilitatea reintroducerii serviciului militar obligatoriu, în condițiile în care armata nu reușește să atragă suficienți voluntari. Decizia ar putea fi luată cel târziu în iulie 2027, potrivit lui Thomas Röwekamp, președintele Comisiei de apărare din Bundestag, citat de AFP.
Autoritățile de la Berlin încearcă să crească efectivele armatei, însă rezultatele sunt sub așteptări. Planul prevede extinderea Bundeswehr până la aproximativ 260.000 de militari profesioniști până în 2035, față de circa 185.000 în prezent.
Pentru a atinge acest obiectiv, a fost introdus un model de serviciu voluntar, completat de o evidență obligatorie a tinerilor care împlinesc 18 ani. În practică, interesul rămâne scăzut: doar 530 de voluntari s-au înrolat între ianuarie și mai, în timp ce aproximativ 300.000 de tineri au fost contactați.
În lipsa progreselor, ideea revenirii la recrutarea obligatorie capătă tot mai multă greutate în dezbaterea politică.
„Dacă nu reuşim să atingem aceste obiective pe bază de voluntariat, va trebui să revenim la serviciul militar obligatoriu. Decizia va trebui luată până la 31 iulie anul viitor”, a declarat pentru AFP Röwekamp, preşedintele Comisiei de apărare din Bundestag.
„Am în continuare îndoieli serioase că vom putea atinge aceste obiective foarte ambiţioase doar pe bază de voluntariat”, a adăugat el.
Chiar și într-un astfel de scenariu, nu ar fi vorba despre mobilizarea completă a fiecărui tânăr de 18 ani, ci despre un model selectiv, adaptat nevoilor anuale ale armatei germane.
„Principala mea îngrijorare priveşte creşterea numărului de militari de carieră şi pe bază de contract, pentru că ei pilotează avioanele de luptă, navighează, conduc tancurile sau operează sistemele de apărare Patriot”, a subliniat el.
Întrebat despre mișcările tinerilor care contestă serviciul militar, Röwekamp admite că această reacție vine din lipsa contactului generației actuale cu realitatea apărării.
„Nu am mai vorbit cu tânăra generaţie despre teme precum războiul, pacea şi necesitatea apărării”, a spus deputatul conservator.
„De aceea, pledez pentru deschiderea unui dialog cu această generaţie”, a continuat Röwekamp, amintind că Berlinul estimează că forțele armate ale Rusiei vor fi pregătite, din 2029, pentru o confruntare militară directă cu Occidentul.
În viziunea sa, actualul context geopolitic obligă Europa să își reducă dependența de Statele Unite și să își consolideze propriile capacități de apărare. El invocă atât orientarea politică a lui Donald Trump privind reducerea implicării americane în Europa, cât și limitele de producție ale industriei militare americane.
Röwekamp mizează pe consolidarea cooperării europene în domeniul apărării, inclusiv prin proiecte industriale comune, cum este KNDS, rezultat al colaborării franco-germane în domeniul blindatelor.
Discuțiile privind direcția strategică a apărării europene urmează să fie abordate la reuniunea NATO de la Ankara, programată la începutul lunii iulie.
Röwekamp mizează pe o poziție comună a aliaților occidentali în fața Rusiei și pe menținerea coeziunii politice în cadrul NATO.
„Este mai esenţial ca niciodată să reafirmăm voinţa noastră de unitate. Cred că unul dintre obiectivele războiului dus de Putin este şi acela de a ataca coeziunea alianţei”, a subliniat el.