Rețea de cenzură la comandă pe YouTube, Facebook și Instagram. Cum se încearcă reducerea la tăcere a investigațiilor de presă de pe social media

O piață clandestină a „cenzurii la comandă” exploatează mecanismele de rapoarte ale marilor platforme pentru a elimina investigațiile jurnalistice de pe YouTube, Facebook și Instagram. O investigație realizată de OCCRP și publicația georgiană Monitori a scos la iveală modalitatea în care persoane specializate în depunerea unor reclamații false privind drepturile de autor cer între 3.000 și 5.000 de dolari pentru închiderea unui canal.

Vezi galeria foto
6 poze

Mecanismul a fost descoperit după ce publicația georgiană Monitori a rămas fără canalul de YouTube. Platforma a primit trei reclamații privind presupuse încălcări ale drepturilor de autor. Materialele vizate analizau colecția de genți Hermès a soției unui politician, activitatea unor judecători sancționați și modificări ale accizelor la țigări despre care jurnaliștii susțineau că au avantajat un om de afaceri apropiat de autorități.

RĂZBOI Cartelurile de droguri din Columbia trimit soldați în Ucraina pentru a dobândi experiență în operarea dronelor

20:22

FLASH NEWS Operațiunea de scufundare a barjelor din Dunăre, amânată din nou. Ce au anunțat Apele Române

20:18

 Loading ...

Jurnaliștii au descoperit o rețea care vinde eliminarea canalelor

În notificarea transmisă redacției, YouTube a precizat că unul dintre reclamanți susținea că publicația i-ar fi folosit imaginile și designul miniaturilor fără acord. Mesajul trimis de platformă conținea și adresa de e-mail a acestuia, iar un jurnalist Monitori l-a contactat sub identitatea unui potențial client interesat să elimine conținutul unei publicații. Răspunsul a venit aproape imediat, iar persoana respectivă a cerut linkul canalului pentru a putea comunica prețul operațiunii.

Sursa foto: OCCRP

Discuția a continuat pe WhatsApp, unde interlocutorul a susținut că își desfășoara activitatea din India și că „agenția” sa încasează între 3.000 și 5.000 de dolari pentru eliminarea unui canal. Aceasta a susținut că serviciile nu sunt promovate public, iar clienții ajung la astfel de intermediari prin recomandări.

„Am închis acest canal”, le-a transmis acesta jurnaliștilor Monitori.

Intermediarul a cerut bani pentru retragerea reclamațiilor

După ce reporterul Monitori și-a dezvăluit identitatea și a cerut retragerea reclamațiilor, persoana respectivă a solicitat 380 de dolari pentru fiecare videoclip vizat.

Identitatea reală a acesteia nu a putut fi confirmată, iar interlocutorul nu a precizat cine comandase operațiunea împotriva publicației georgiene. Ulterior, YouTube a restabilit canalul Monitori, fără să răspundă solicitării OCCRP de a comenta cazul.

Și pagina de Facebook a publicației a fost eliminată

La câteva zile după incidentul de pe Youtube, Monitori a rămas și fără pagina de Facebook, în urma unei alte reclamații privind drepturile de autor. De data aceasta, jurnaliștii nu au reușit să identifice persoana care a depus sesizarea, deoarece numele și adresa de e-mail indicate în notificare nu au putut fi asociate cu o persoană reală.

În cele din urmă, Facebook a restabilit pagina publicației georgiene după ce aceasta a contestat măsura.

O altă instituție de presă a rămas fără pagina de Instagram

Investigația OCCRP arată că Monitori nu reprezintă un caz izolat. În ultimele șase luni, Radio Azattyq, serviciul în limba kazahă al Radio Free Europe/Radio Liberty, și-a pierdut pagina de Instagram în urma unor reclamații similare.

FOTO – Caracter ilustrativ: Profimedia

Instituția media a primit și notificări din partea YouTube și Facebook pentru mai multe materiale despre un decret prezidențial privind alegerile parlamentare, condamnarea unui activist politic și o investigație referitoare la o companie despre care jurnaliștii susțineau că avea legături cu elita politică. Reporterii au identificat persoana care revendicase drepturile de autor asupra unuia dintre materiale prin intermediul unui cont de TikTok. Potrivit investigației, era vorba despre un gamer din Pakistan. Pagina de Instagram a fost recuperată după depunerea mai multor contestații.

Expert: Sistemele de raportare pot deveni instrumente de cenzură

Alberto Fittarelli, cercetător specializat în domeniul dezinformării la Citizen Lab, avertizează că folosirea abuzivă a reclamațiilor privind drepturile de autor reprezintă o amenințare globală pentru presă și societatea civilă. Potrivit acestuia, acest tip de atac este mai greu de observat decât campaniile cu boți sau valurile de comentarii coordonate, deoarece eliminarea conținutului în urma unei reclamații de copyright are loc aproape fără ca ceilalți utilizatori să sesizeze ce s-a întâmplat.

Cercetătorul susține că verificările superficiale permit unor actori rău-intenționați să creeze și să antedateze site-uri pentru a pretinde că dețin drepturile asupra conținutului. În aceste situații, spune Fittarelli, jurnaliștii trebuie să demonstreze ulterior că reclamațiile sunt false, după ce materialele sau chiar conturile au fost deja eliminate.