Președinții curților de apel din România cer explicații publice despre întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, și Ilie Bolojan. Potrivit comunicatului de presă transmis de judecători, trebuie lămurit dacă întâlnirea a avut loc, în ce condiții s-a desfășurat, de ce ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului și ce s-a discutat.
Președinții curților de apel spun că informațiile apărute în spațiul public despre întâlnirea dintre Elena-Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan trebuie clarificate. Situația este importantă și pentru instanțele din România, deoarece acestea trebuie să țină cont în activitatea lor de deciziile Curții Constituționale.
„Președinții curților de apel din România, în considerarea exigențelor statului de drept și din perspectiva instanțelor judecătorești, chemate să dea efect în activitatea lor jurisdicțională deciziilor Curții Constituționale, consideră necesară clarificarea informațiilor apărute în spațiul public referitoare la întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru demis, care ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, aceștia din urmă cu interese în dosare aflate pe rolul Curții Constituționale”, au scris judecătorii în comunicatul de presă.
Judecătorii spun că problema nu este doar dacă cineva a încercat sau nu să influențeze Curtea Constituțională. Contează și impresia pe care o asemenea întâlnire o poate crea în rândul oamenilor. Potrivit comunicatului de presă, orice situație care poate ridica îndoieli trebuie explicată, tocmai pentru a nu exista suspiciuni.
„Independența și imparțialitatea justiției presupun nu numai absența oricărei influențe exterioare, ci și înlăturarea oricărei aparențe care ar putea genera îndoieli legitime.”
Șefii curților de apel mai spun că transparența este una dintre condițiile prin care oamenii pot avea încredere în justiție. Potrivit comunicatului judecătorilor, aceeași regulă trebuie să se aplice și Curții Constituționale, nu doar instanțelor obișnuite.
„Transparența reprezintă, din această perspectivă, o garanție esențială a încrederii publice în actul de justiție. Aceste exigențe sunt aplicabile în egală măsură justiției constituționale.”
În comunicat este amintită și o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului din 21 martie 2024. Conform președinților curților de apel, acel caz arată că publicul are dreptul să fie informat despre întâlnirile unor judecători constituționali atunci când există suspiciuni că aceștia au avut contacte cu politicieni interesați de un dosar aflat în analiză.
„În cauza Sieć Obywatelska Watchdog Polska c. Poloniei, hotărârea din 21 martie 2024, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat interesul public al informațiilor privind agendele întâlnirilor unor judecători ai Curții Constituționale, într-un context în care existau suspiciuni privind contacte cu un om politic interesat de o cauză aflată în examinarea Curții”, au transmis judecătorii în comunicatul de presă.
Președinții curților de apel critică lipsa de transparență în cazul unor asemenea întâlniri între conducerea CCR și politicieni aflați la cel mai înalt nivel. Faptul că nu sunt cunoscute împrejurările și subiectele discutate poate crea suspiciuni în spațiul public.
„Din această perspectivă, lipsa de transparență care înconjoară asemenea întâlniri ale președintelui Curții Constituționale cu reprezentanți de cel mai înalt nivel ai unui singur partid politic este profund inadecvată standardelor pe care trebuie să le respecte o jurisdicție constituțională”, au mai scris judecătorii în comunicat.
Chiar dacă nu există o dovadă că cineva ar fi influențat o decizie a CCR, simplul fapt că oamenii pot avea această bănuială este considerat o problemă de șefii curților de apel. Așadar, judecătorii precizează că stfel de suspiciuni pot afecta felul în care sunt privite deciziile Curții Constituționale.
„Ea este de natură să genereze îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, element fundamental al justiției constituționale, și poate produce consecințe grave asupra percepției publice privind corectitudinea și neutralitatea deciziilor Curții”, au scris președinții Curțiilor de Apel din România în comunicatul de presă.
Judecătorii au amintit și de un episod din 2018, când Elena-Simina Tănăsescu era consilier prezidențial. Potrivit președinților curților de apel, aceasta și-a dat atunci demisia după controversele provocate de o întâlnire cu un judecător al Curții Constituționale.
„În acest context, prezintă relevanță și precedentul din anul 2018, când doamna Elena-Simina Tănăsescu, astăzi președinte al Curții Constituționale, la acel moment consilier prezidențial, și-a prezentat demisia în urma controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curții Constituționale.”
Judecătorii amintesc că, la acel moment, Administrația Prezidențială a negat că ar fi existat presiuni asupra CCR. Totuși, instituția spunea că nu trebuie să existe nici măcar suspiciunea unei încercări de influențare a Curții. Președinții curților de apel consideră că aceeași regulă trebuie să fie valabilă și acum.
„Deși Administrația Prezidențială a negat existența oricăror presiuni, aceasta aprecia atunci că este «inadmisibil ca la nivelul opiniei publice să planeze orice suspiciune că ar fi fost posibilă o încercare de imixtiune în activitatea Curții Constituționale»”, au transmis în comunicat.
Șefii curților de apel transmit, potrivit comunicatului de presă, că principiul invocat în 2018 nu și-a pierdut valabilitatea și ar trebui respectat și în situația actuală.
Judecătorii vor să fie clarificat, în primul rând, dacă întâlnirea dintre Elena-Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan a avut loc. Dacă răspunsul este da, ei cer să se spună în ce condiții s-a desfășurat, de ce a avut loc în biroul președintelui Senatului, care a fost motivul întâlnirii și despre ce s-a discutat. Potrivit comunicatului de presă, aceste explicații sunt necesare pentru a opri speculațiile și pentru a proteja încrederea oamenilor în CCR.
„Pentru înlăturarea oricărei speculații și pentru protejarea încrederii publice în jurisdicția constituțională, considerăm necesară clarificarea informațiilor apărute public, cu privire la existența și cadrul în care întâlnirea a avut loc, la motivul desfășurării sale în biroul președintelui Senatului, precum și la scopul și temele discutate”, au declarat judecătorii Curților de Apel din România.
Mesajul final al președinților curților de apel este că independența, imparțialitatea și transparența nu trebuie cerute doar judecătorilor din instanțele obișnuite. Potrivit comunicatului de presă, aceleași reguli trebuie respectate cu aceeași strictețe și de instituțiile care fac justiție constituțională.
În încheiere, șefii curților de apel spun că respectarea acestor reguli întărește instituțiile, nu le slăbește. Potrivit comunicatului transmis de judecători, transparența și respectarea independenței justiției sunt necesare pentru ca oamenii să aibă încredere în instituțiile statului.
Biroul Permanent al Senatului se va reuni luni pentru „clarificarea situației” cu privire la întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, și premierul demis Ilie Bolojan, potrivit unui anunț transmis duminică senatorilor.
Anunțul vine la puțin timp după ce senatorul Ninel Peia (PACE) a solicitat convocarea de urgență a Birourilor Permanente Reunite ale Parlamentului, ca urmare a informațiilor cu privire la întrevederea neoficială dintre Bolojan și președinta CCR. Parlamentarul susține că un astfel de dialog ferit de ochii publicului ridică semne grave de întrebare asupra independenței instituțiilor din statul de drept.
Solicitarea a fost depusă duminică, 16 august, la Biroul Permanent al Senatului României. Demersul, sprijinit de peste o treime dintre membrii Senatului, vizează clarificarea împrejurărilor în care a avut loc discuția din 14 august 2026 dintre premierul demis și președinta CCR precum și evaluarea eventualelor consecințe instituționale.
Ninel Peia a anunțat că Biroul Permanent a aprobat convocarea unei ședințe extraordinare pentru ziua de luni, la ora 14:00. Liderul grupului PACE contestă cadrul în care au avut loc discuțiile și cere înființarea unei comisii speciale de anchetă pentru clarificarea situației:
„Am cerut azi o ședință a Biroului Permanent al Senatului pentru ziua de luni, ora 14. Au aprobat ora 14, ca să discutăm aspectele întâlnirii dintre doamna Tănăsescu, președinta CCR, și domnul Bolojan.
Eu consider că este necesară orice intervenție a Senatului. De ce întâlnirea nu s-a desfășurat la sediul Guvernului și nici într-un spațiu destinat activității Curții Constituționale, ci, potrivit informațiilor, chiar în biroul oficial al președintelui Senatului? Senatul are obligația instituțională de a clarifica în ce împrejurări un spațiu aflat în propria sa administrare a fost utilizat pentru o întrevedere neanunțată între conducătorul puterii executive și conducătorul puterii constituționale”, a declarat Ninel Peia.
Președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, respinge categoric ideea că dosarele aflate pe rolul CCR ar fi fost discutate în afara cadrului legal.
Reacția a venit după informațiile apărute în spațiul public despre o posibilă întâlnire între șefa CCR și Ilie Bolojan. Curtea spune că orice discuție despre cauzele aflate în analiză are loc doar în condițiile prevăzute de lege. Totuși, comunicatul CCR transmis sâmbătă, 15 august, nu spune dacă întâlnirea dintre Elena-Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan a avut sau nu loc. De asemenea, numele lui Bolojan nu apare în comunicat.