Principiile morale lovesc din nou scena politică, 9 ani mai târziu, după ce USR și PNL declanșau un scandal în 2017 cu fotografia întâlnirii dintre Florin Iordache (PSD) și judecătorul CCR Daniel Morar. În 2020, cele două partide sesizau Curtea Constituțională privind numirea lui Iordache la șefia Consiliului Legislativ invocând, printre altele, că episodul i-ar fi atins „buna reputație profesională și morală”.
Întâlnirea neanunțată de vineri între liderul PNL Ilie Bolojan și președinta CCR Elena-Simina Tănăsescu, cu trei zile înainte ca judecătorii constituționali să dezbată contestațiile USR şi PNL pe Legea ANI, readuce în dezbaterea publică exact aceeași ecuație morală. Dar actorii politici au inversat rolurile. Și principiile.
În 2017, când Iordache era una dintre figurile centrale ale controversatelor modificări ale legilor Justiției, deputatul USR Emanuel Ungureanu publica fotografia întâlnirii acestuia cu fostul șef al DNA, Daniel Morar, judecător CCR la acel moment. Reprezentanții USR au ironizat public apropierea dintre politicianul PSD și judecătorul CCR.
„Imaginile par a fi din Restaurantul Rustic plasat în zona Senatului României. Cum comentați frumoasa întâmplare?“, a scris Emanuel Ungureanu pe Facebook. Morar explica atunci că întâlnirea fusese neprogramată, iar discuția de curtoazie durase câteva minute. Corul USR a făcut, la acel moment, morala relației dintre politicieni și judecătorii constituționali.
Legat de întâlnirea secretă de vineri Bolojan – Tănăsescu, Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru (USR) susține că vede o conduită ireproșabilă a președintei CCR: „discreție, imparțialitate. Cred că președinta CCR poate avea întâlniri cu lideri politici oricând își dorește dumneaei”. Însă USR a sesizat în 2020 la Curtea Constituționale probleme legate de „buna reputație morală” în cazul întâlnirii Morar – Iordache din 2017.
Trei ani mai târziu, în noiembrie 2020, aceleași personaje aveau să se regăsească într-un alt context, pe o altă pagină a istoriei relație dintre Curtea Constituțională și politicieni: Daniel Morar și Elena-Simina Tănăsescu făceau parte din completul CCR care a judecat sesizările USR și PNL împotriva numirii lui Florin Iordache la șefia Consiliului Legislativ.
Cele două formațiuni reclamaseră că alegerea în Parlament s-a făcut cu votul majorității senatorilor și deputaților prezenți în plen și nu 50%+1 din votul tuturor parlamentarilor precum scrie în Legea nr. 73 din 3 noiembrie 1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ. În plus, USR și PNL au invocat fotografia din 2017.
„Se mai arată că domnul Florin Iordache nu îndeplinește condiția legală privind buna reputație profesională și morală prevăzută de art.18 alin.(1) din Legea nr.73/1993. În acest sens, se menţionează că, în anul 2017, domnul Florin Iordache a avut o conduită care a generat revoltă publică, incompatibilă cu dispoziția legală antereferită”, au invocat cele două partide în sesizarea depusă la CCR.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F08%2Fflorin-iordache-daniel-morar2.jpg)
Florin Iordache (stânga) și Daniel Morar (dreapta)
Curtea a respins în unanimitate contestația trimisă de Cătălin Drulă, pe atunci lider al grupului USR din Camera Deputaților și Florin Roman, lider al grupului PNL, prin Decizia CCR nr. 847/2020, iar Iordache ocupă, de atunci, poziția de președinte al instituției.
„În ceea ce privește susținerea potrivit căreia Hotărârea Parlamentului nr.29/2020 este neconstituțională deoarece domnul Florin Iordache nu îndeplinește condiția legală privind „buna
reputație profesională și morală” prevăzută de art.18 alin.(1) din Legea nr.73/1993, se arată că norma instituită prin utilizarea sintagmei „reputație profesională și morală” trebuie interpretată cu bună-credință și în acord cu întregul context cuprins la art.18 alin.(1), care reglementează aspecte concrete și de ordin obiectiv ce stau la baza accederii în funcția de președinte al Consiliului Legislativ. Astfel, cerințele legale cuprinse la art.18 alin.(1) sunt cumulative și trebuie interpretate în strictă legătură cu calitatea profesională a celui ce urmează a fi numit în funcție, și nu la o interpretare ce vizează o apreciere subiectivă cu privire la exercitarea unor atribuții ale funcției publice ce îi sunt imputate intuitu personae”, a apreciat, la acel moment, CCR.
„Nu-ți suscita, pentru rele comune vremii trecătoare, scrupuluri de eternă morală!”, spune Caragiale într-o scrisoare către Vlahuță.
Astăzi, USR și PNL au schimbat cu totul „scrupulurile de eternă morală” și se află într-o poziție mult mai incomodă: liderul PNL Ilie Bolojan, premier demis, s-a întâlnit neanunțat cu președinta CCR Elena-Simina Tănăsescu, cu doar două zile înainte ca judecătorii constituționali să dezbată contestațiile depuse inclusiv de parlamentari USR și PNL împotriva Legii integrității.
Curtea Constituțională a transmis, ulterior, un comunicat în care arată că Simina Tănăsescu eespinge orice speculație privind discutarea unor dosare aflate pe rolul Curții în afara procedurilor prevăzute de lege. În același timp, CCR nu neagă că Tănăsescu ar fi avut vineri, 14 august, o întâlnire cu Ilie Bolojan.
„Președinta Curții Constituționale a României, doamna prof. univ. dr. Elena-Simina Tănăsescu, respinge ferm și categoric orice speculatie privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curții in afara cadrului strict legal”, a transmis CCR.
Porivit stiripesurse.ro, întrevederea nu a fost anunțată public și s-a desfășurat în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean, cu doar trei zile înainte ca judecătorii CCR să se reunească pentru a analiza mai multe acte normative cu implicații politice și financiare importante, printre care și noua Lege a integrității.
De asemenea, fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a comentat episodul și a arătat că eventualele discuții dintre judecătorii constituționali și politicieni trebuie purtate instituțional, în condițiile în care CCR urmează să ia luni decizii asupra unor acte normative cu miză politică și financiară.
„Nu este normală deoarece, constituțional, aceste două persoane au atribuții prevăzute în Constituție. Nu au ce discuta în birouri pe nu știu unde, pentru că nu este niciun raport de subordonare între Curtea Constituțională și Guvern. În al doilea rând, domnul Bolojan este un prim-ministru demisionar. Despre ce să vorbească?
Are de condus problemele curente ale țării, nu alte povești. Nu știu dacă chiar s-au întâlnit sau nu, dar dacă au făcut-o, nu este în regulă, pentru că nu e treaba lor să se întâlnească și să discute. Ei discută instituțional“, a spus Augustin Zegrean.
Momentul este sensibil, întrucât CCR se reunește luni, 17 august, pentru a analiza sesizările privind noua Lege a integrității și Strategia națională pentru conservarea biodiversității, acte normative legate de jaloane importante din PNRR. Augustin Zegrean consideră că o asemenea întâlnire, dacă a avut loc în forma relatată, ridică probleme de oportunitate și de aparență a independenței Curții.