Turcia îl convoacă pe ambasadorul Ucrainei după atacurile asupra unor nave în Marea Neagră. La fel a procedat și Bulgaria în cazul dronei. România nu îndrăznește

Turcia a convocat ambasadorul Ucrainei după ce două nave operate de companii turcești au fost lovite în Marea Neagră. Bulgaria a recurs la aceeași măsură după un incident cu o dronă despre care autoritățile au spus că provenea, cel mai probabil, din Ucraina. În România, după explozia unei drone maritime ucrainene în Portul Constanța, reacția autorităților a fost diferită și nu a cerut explicații oficiale reprezentanței Ucrainei în țară. 

Ankara cere garanții pentru navele comerciale

Ambasadorul Ucrainei la Ankara, Naryman Djelialo, a fost convocat sâmbătă la Ministerul turc de Externe după două incidente produse în Marea Neagră.

VIDEO Ion Cristoiu: Coșmarul numit PNRR s-a încheiat. A lăsat în urmă mai multe legi catastrofale

11:11

INEDIT Văcuțele „de pluș” au devenit noua atracție pentru fermierii din Europa. Care sunt cele mai căutate rase de mini-vaci și cât de profitabilă poate fi creșterea lor

11:09

Pe 26 august, nava portcontainer Lider Bordo Mavi, operată de o companie turcească, a fost lovită în largul orașului rusesc Tuapse. O zi mai târziu, Lider Kocatepe, trimisă pentru a remorca prima navă, a fost și ea vizată.

În timpul întâlnirii cu ambasadorul ucrainean, oficialii turci au transmis reacția Ankarei și au subliniat că siguranța persoanelor, a bunurilor și a navigației în Marea Neagră trebuie garantată. Ministerul turc de Externe a avertizat, de asemenea, asupra necesității protejării mediului marin. 

Incidentul are loc după ce Turcia a cerut deja, la începutul lunii august, oprirea atacurilor asupra navelor civile din Marea Neagră. Apelul a venit după ce navele turcești Yasar și Nadezhda au fost atacate cu drone în apropierea portului rusesc Novorossiisk, iar mai mulți membri ai echipajelor, inclusiv cetățeni turci, au fost răniți.

Bulgaria a convocat ambasadorul după incidentul de la granița cu România

Ankara nu este singura țară care a recurs la convocarea reprezentantului diplomatic ucrainean în urma unui incident cu drone. Pe 8 august, o dronă a intrat în spațiul aerian bulgar venind din direcția României și a explodat la aproximativ 100 de metri în interiorul teritoriului Bulgariei, în apropiere de localitatea Kardam și de granița dintre cele două țări.

Ministerul bulgar al Apărării a stabilit, în urma unei analize preliminare, că aparatul era cel mai probabil o dronă-momeală de tip Maya, folosită pe scară largă de forțele armate ucrainene. Autoritățile de la Sofia au precizat însă că, la acel moment, nu existau indicii că incidentul ar fi fost intenționat.

În aceeași zi, ministrul bulgar de Externe, Velislava Petrova, l-a convocat pe ambasadorul Ucrainei, Olesia Ilașciuk, relatează presa din Bulgaria. Pentru că ambasadoarea nu se afla atunci în Bulgaria, întâlnirea a avut loc pe 10 august.

La discuții, Petrova a transmis „serioasa îngrijorare” a Bulgariei și a subliniat că orice pătrundere neautorizată în spațiul aerian al țării este inacceptabilă. Sofia a cerut, de asemenea, Ucrainei să furnizeze toate informațiile disponibile pentru clarificarea circumstanțelor incidentului.

Porivit bTV Novinite, ambasadoarea ucraineană a susținut că Ucraina nu a direcționat intenționat drone către Bulgaria.

Și Grecia a protestat oficial față de Ucraina

Un alt caz relevant este cel al Greciei. Pe 7 mai, pescarii au descoperit în apropierea insulei Lefkada o dronă navală încărcată cu explozibili. Ulterior, autoritățile elene au stabilit că aparatul era de fabricație ucraineană.

Potrivit The Washington Post, ministrul grec al Apărării, Nikos Dendias, a descris situația drept „o problemă extrem de serioasă”, explicând că prezența dronei afectează libertatea și siguranța navigației.

Atena a transmis ulterior Ucrainei două proteste diplomatice oficiale, pe 28 și 29 mai. Grecia a cerut explicații Kievului și a avertizat că prezența unei nave militare fără echipaj în apele sale teritoriale pune în pericol navigația, mediul și viețile oamenilor.

Cum s-a poziționat România față de drona explodată în Portul Constanța

România s-a confruntat la rândul ei cu mai multe incidente în care au fost implicate drone ucrainene. Pe 5 iunie, aceasta s-a autodetonat în Portul Constanța, după ce fusese observată în apropierea unei dane. Nu au existat victime, iar zona a fost securizată înaintea exploziei.

În aceeași zi, președintele Nicușor Dan a anunțat că drona făcea parte dintr-o operațiune militară ucraineană și că forțele ucrainene pierduseră controlul asupra a patru drone, în urma acțiunilor de război electronic ale Rusiei.

„Drona marină care a explodat în această dimineață în Portul Constanța făcea parte, alături de alte mijloace similare de luptă, dintr-o operațiune militară condusă de Ucraina împotriva agresiunii ruse. Forțele ucrainene au pierdut controlul asupra respectivelor mijloace ca urmare a acțiunilor de război electronic întreprinse de Rusia”, a transmis președintele Nicușor dan pe Faceboook.

Ministrul Apărării de la acel moment, Radu Miruță, a spus că l-a contactat pe omologul său ucrainean și i-a cerut ca România să fie anunțată atunci când forțele ucrainene pierd controlul asupra unor drone.

„L-am sunat pe ministrul Apărării din Ucraina, căruia i-am zis că așteptarea este când se pierde controlul asupra dronelor să ne anunțe. România a văzut drona azi-dimineață la 6. Confirmarea a venit undeva la ora 10. Dacă atunci ucrainenii au aflat… nu știu să vă spun de ce nu ne-au confirmat mai devreme autoritățile ucrainene sau dacă știau”, a spus Miruță în fața presei.

Ulterior, în iulie, Ministerul Apărării Naționale a anunțat că Ucraina a răspuns celor 14 întrebări transmise de partea română. Kievul a confirmat că pierduse comunicațiile cu cele patru drone și că nu mai avusese control asupra traiectoriilor acestora.

Potrivit explicațiilor ucrainene, incidentul a fost unul izolat și a fost provocat cel mai probabil de războiul electronic rusesc.