Operațiunea „Proscris Economic”. Trump pune presiune pe Iran, dar mai există un „colac de salvare” pentru regimul de la Teheran

În luna august, SUA au anunțat o puternică ofensivă financiară și de sancțiuni, destinată a izola Iranul de economia globală. Campania a fost prezentată de Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, în cadrul măsurilor administrației Donald Trump. Pe de altă parte, SUA au amenințat cu sancțiuni dure orice stat, companie sau entitate din afara Iranului care menține legături economice sau comerciale cu Teheranul.

Numai că, se arată într-o analiză publicată de The Washington Institute for Near East Policy, ar exista o „eroare fatală” în ceea ce privește „Ziua Z economică”.

Gândul IT Roboții care amenință că ne iau locul nu au nici față și nici formă umană. Cum arată adevărata revoluție a roboticii industriale

10:03

CONTROVERSĂ Trump vrea să plece în Irlanda cu avionul de lux primit din Qatar, în ciuda preocupărilor legate de securitate. Ce îmbunătățiri i-au fost aduse noului Air Force One după incidentele din Turcia

10:01

 Loading ...

Autorii analizei – Henry Tugendhat și Grant Rumley – susțin că administrația Trump nu a luat în calcul un factor extrem de important al ecuației, respectiv China.

Donald Trump și Xi Jinping / Foto – Mediafax

China, cel mai mare cumpărător de petrol iranian

China a fost mult timp cel mai mare cumpărător de petrol iranian.

Unele estimări arată că aproximativ 90% din petrolul iranian este transportat în China printr-o rețea tip „flotă din umbră”.

• China oferă, de asemenea, acces la Sistemul de plăți interbancare transfrontaliere (CIPS).
• Acesta care facilitează transferurile bancare în afara sistemului dolarului american.
• Volumele au crescut de la 680 de miliarde de renminbi („moneda poporului”, moneda oficială a Chinei – RMB) pe zi la 790 de miliarde de RMB de la declanșarea războiului din Iran.

„Prin urmare, dacă Statele Unite ar dori cu adevărat să dăuneze grav Iranului din punct de vedere economic, ar trebui să atace China”, consideră autorii analizei, folosind o figură de stil.

Xi Jinping | Foto – Mediafax

Beijingul, „înarmat” cu un cadru legal pentru represalii

Și totuși, se mai arată în analiză, „Beijingul nu tremură deloc”. Când Scott Bessent a fost întrebat la o conferință de presă dacă „Operațiunea Proscris Economic” ar viza Beijingul, el a ezitat, fără a menționa direct China. „Nimeni nu este sub incidența sancțiunilor americane”.

Când a fost întrebat de ce Departamentul Trezoreriei lansează o amenințare în loc să impună pur și simplu sancțiuni, Bessent a spus pur și simplu: „De ce aș vrea să arunc în aer sistemul financiar global?”

Scott Bessent, Secretar al Trezoreriei SUA / Foto – Mediafax

„Judecând după reacția Chinei, Beijingul nu pare prea îngrijorat de noile măsuri luate de SUA. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei a condamnat anunțul ca fiind ilegal, dar nu a mers mai departe.

• Cu toate acestea, China a transmis deja public că va riposta dacă SUA îi vizează companiile.
• Liderul chinez Xi Jinping știe că are puterea să facă acest lucru.
• Știu asta și unii membri ai administrației Trump.

Beijingul s-a înarmat recent cu un cadru legal pentru represalii. În luna mai, China a invocat pentru prima dată noua sa politică de „blocare a regulilor”, ca răspuns la sancțiunile SUA impuse mai multor dintre cele mai mari rafinării independente de petrol ale sale.

Aceste reguli constituie o interdicție legală pentru orice companii din interiorul sau din afara Chinei de a respecta sancțiunile SUA împotriva Iranului.

Până în prezent, China a ales să nu aplice această regulă, dar continuă să semnaleze Statelor Unite că este pregătită să facă acest lucru, dacă este necesar”, continuă autorii analizei.

Beijingul s-a înarmat recent cu un cadru legal pentru represalii / Foto – Mediafax

Cum folosește Beijingul exportul de pământuri rare ca armă economică împotriva SUA

„China știe că are un as în mână”, explică Henry Tugendhat și Grant Rumley.

Dincolo de capacitatea sa de a lua măsuri simple de retorsiune, Beijingul își poate intensifica „lupta” cu Washingtonul.

„Printre cele mai puternice instrumente ale Beijingului se numără interdicția privind exportul de pământuri rare, pe care China știe că o poate impune din nou.

• Înghețarea exporturilor de pământuri rare către SUA, anul trecut, a paralizat unele sectoare ale producției americane, în special în sectorul apărării.
• A forțat o reducere rapidă a tarifelor impuse de Trump.

Administrația Trump a făcut declarații grandioase despre dezvoltarea unor lanțuri de aprovizionare alternative. S-a străduit să își reducă dependența generală de China.

Concurează cu decenii de investiții chineze în aceste capacități de rafinare. Totuși, a externalizat, de bunăvoie, multe dintre aceste procese de rafinare, deoarece sunt foarte poluante.

• SUA au sancționat deja una dintre cele mai mari rafinării independente din China, precum și 40 de firme de transport maritim.
• Acest ultim pachet vizează 60 de intermediari mai mici.
• Însă SUA nu au atacat încă băncile chineze mai importante care susțin aceste rafinării.
• Nu au încercat să demonteze sistemul complex prin care China canalizează fonduri către Iran.

În opinia Beijingului, nimic din recentul anunț al SUA nu semnalează o dorință serioasă de a escalada regimul de sancțiuni”, mai scriu autorii analizei.

SUA au sancționat deja una dintre cele mai mari rafinării independente din China / Foto – Mediafax

Xi are nevoie de stabilitate economică

Asta i se potrivește perfect Chinei. Xi Jinping are nevoie de stabilitate economică pentru a continua reformarea economiei Chinei. Economia se confruntă cu dificultăți de la impactul COVID și prăbușirea bulei imobiliare. Xi vrea îndepărtarea de dependența de exporturi și orientarea către o cerere internă mai mare.

„Acest lucru necesită o relație stabilă cu SUA. În consecință, Beijingul încearcă să mențină pe drumul cel bun summitul planificat în septembrie, în SUA, dintre Trump și Xi.

• China ar interpreta sancțiunile semnificative ale SUA doar ca pretext pentru a deschide noi linii de atac în războiul lor comercial.
• Beijingul vede Iranul ca pe o distragere a atenției de la relațiile sale bilaterale tensionate cu SUA.
• Nici China, nici SUA nu par dispuse să reaprindă războiul comercial sau să escaladeze tensiunile.
• Această dinamică ar putea fi în cele din urmă benefică pentru Iran.

Dacă SUA nu doresc sau nu sunt capabile să exercite o presiune economică serioasă și concertată asupra principalului canal economic al Iranului, va trebui să spere că blocada continuă a porturilor iraniene și presiunea militară vor fi suficiente. Asta în ciuda deceniilor de rezistență a Iranului la acest tip de presiune.

SUA par să recunoască faptul că presiunea asupra Iranului depinde de presiunea asupra Chinei.

Dar atâta timp cât administrația Trump va prefera să evite un alt război comercial și un alt embargou asupra pământurilor rare, această presiune va rămâne – în cel mai bun caz – una fără prea multă convingere”, încheie autorii analizei.