Intră România la junk? S&P ne-a dat deja un semnal transparent și o „to do list”

România ar urma să evite o retrogradare a ratingului de țară la proxima evaluare a agenției internaționale S&P Global Ratings din această săptămână. Un indiciu despre viitorul verdict al agenției l-a transmis inclusiv Alexandru Nazare, actualul ministru de Finanțe. 

Agenția ar urma să mențină calificativul suveran la nivelul actual, au declarat pentru stiripesurse surse politice. În evaluarea precedentă, S&P precizase că perspectiva ar putea fi revizuită din nou la „stabilă” numai dacă deficitele fiscal și extern s-ar reduce semnificativ, concomitent cu o revenire mai solidă a economiei.

Ne menținem ratingul, dar cu o „to do list”

Potrivit acestora, decizia va fi însoțită de o listă solidă de observații, avertismente și diferite recomandări cu privire la evoluția finanțelor publice, stabilitatea politică și abilitatea autorităților de a continua procesul de reducere a deficitului bugetar.

FLASH NEWS Buzoianu face o ultimă încercare pentru a convinge parlamentarii să voteze guvernul Mureșan. Nu aduce argumente, dar acuză PSD-ul

14:36

REACȚIE PNL lasă deschis scenariul anticipatelor dacă Guvernul Mureșan pică la vot

14:20

Concret, menținerea ratingului ar însemna că România rămâne, cel puțin momentan, în categoria recomandată investițiilor. S&P evaluează în prezent România la BBB-/A-3, cu perspectivă negativă, BBB- fiind ultima treaptă din categoria „investment grade”.

Potrivit surselor citate, analiza S&P nu va echivala cu un certificat necondiționat privind situația economică a României. Agenția ar urma să arate o serie de vulnerabilități care trebuie corectate în perioada următoare, în special în ceea ce privește:

• disciplina fiscală,
• controlul cheltuielilor publice,
• predictibilitatea politicilor economice
• continuarea reformelor asumate.

Deficitul, una din marile probleme

La evaluarea din 3 aprilie, S&P estima că deficitul administrației publice ar urma să scadă la aproximativ 6,5% din PIB în 2026 și 5,5% în 2027, după un nivel de 7,7% în 2025. La acel moment, agenția remarca faptul că măsurile fiscale adoptate încep să producă efecte. Totuși, avertiza că riscurile de implementare rămân ridicate.

„Perspectiva negativă reflectă opinia noastră că, în pofida eforturilor, riscurile privind implementarea consolidării finanțelor publice ale României vor rămâne ridicate în următorii ani”, explica S&P în evaluarea din aprilie.

S&P considera că economia României va avea o creștere de numai aproximativ 0,25%, în 2026, pe fondul restrângerii consumului, al măsurilor fiscale și al inflației ridicate. Totuși, agenția internațională anticipa o revenire spre o creștere medie de aproximativ 2,5% în perioada 2027-2029, condiționată mai ales de continuarea investițiilor și absorbția fondurilor europene.

Fondurile europene dictează ratingul

Unul dintre punctele asupra cărora S&P a insistat este absorbția fondurilor europene. În evaluarea din primăvară, agenția aprecia că România beneficiază de un mare avantaj prin volumul de fonduri europene disponibile, care pot susține investițiile și pot acoperi o marjă semnificativă a necesarului extern de finanțare.

Sursa FOTO: https://c.pxhere.com

În același timp, S&P avertiza că întârzierile sau pierderea unor sume importante ar pune o presiune suplimentară asupra creșterii economice, dar și asupra finanțelor publice și costurilor de finanțare ale statului.

Rămânem la limita „investment grade”

• De subliniat că menținerea calificativului BBB- este importantă în condițiile în care România se află chiar la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor.
• O eventuală reducere cu o singură treaptă ar scoate ratingul S&P al României din categoria „investment grade”. Mișcare care ar putea influența negativ percepția investitorilor și costurile la care se împrumută statul.
• În schimb, menținerea ratingului ne permite să evităm momentan acest scenariu nefast, fără ca problemele structurale semnalate de agenție să dispară.

Potrivit surselor politice citate, mesajul evaluării S&P va fi că România primește în continuare credit din partea agenției de rating, dar marja tolerantă pentru derapaje fiscale și politice este tot mai redusă.