Irlanda propune reducerea cu 159 de miliarde de euro a bugetului Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, față de planul inițial al Comisiei Europene, de aproape 2.000 de miliarde de euro. Comisia avertizează că tăierile ar afecta finanțarea pentru competitivitate, apărare și ajutor extern, precum și banii păstrați pentru situații neprevăzute. În schimb, fondurile pentru agricultură și regiuni ar urma să fie menținute.
Comisia Europeană avertizează că planul Irlandei pentru bugetul UE din perioada 2028-2034 ar putea limita capacitatea Uniunii de a sprijini fermierii și regiunile afectate de dezastre naturale sau de tensiuni geopolitice, potrivit POLITICO.
Avertismentul a fost transmis duminică, în cadrul unei reuniuni cu ușile închise a ambasadorilor celor 27 de state membre. Stéphanie Riso, oficialul Comisiei responsabil cu bugetul, le-a prezentat îngrijorările executivului european după ce președinția irlandeză a Consiliului UE a propus reducerea cu aproximativ 8% a bugetului pentru următorii șapte ani.
Planul prevede eliminarea a 159 de miliarde de euro din propunerea inițială a Comisiei, care se apropie de 2.000 de miliarde de euro.
„Comisia este foarte îngrijorată de reducerile care afectează flexibilitatea”, a declarat unul dintre diplomații europeni informați despre discuții, pentru POLITICO.
Cele mai mari reduceri propuse de Irlanda vizează competitivitatea și ajutorul acordat altor țări. Din planul inițial al Comisiei ar urma să fie eliminate 75 de miliarde de euro destinate competitivității și alte 38 de miliarde de euro pentru asistența externă.
Alte cel puțin 22 de miliarde de euro ar urma să fie tăiate din fondurile de rezervă.
Propunerea nu mulțumește însă toate statele membre. Germania conduce un grup de țări care consideră că bugetul ar trebui redus și mai mult, cu sute de miliarde de euro.
La polul opus, 17 state membre, reunite în grupul numit „Prietenii Coeziunii”, au salutat decizia Irlandei de a nu reduce fondurile pentru agricultură și plățile destinate regiunilor.
Guvernele europene încearcă să ajungă la un acord până la sfârșitul anului, înaintea alegerilor din Franța, Italia și Polonia, care ar putea complica negocierile.
Liderii UE se vor reuni joi și vineri la Bruxelles pentru a discuta viitorul buget. Întâlnirea va arăta dacă există șanse pentru un acord până la sfârșitul anului sau dacă statele membre trebuie să ia în calcul un alt calendar.
Un diplomat european a declarat că o poziție comună a cancelarului german Friedrich Merz și a președintelui francez Emmanuel Macron ar putea influența negocierile.
„Ceea ce ar putea face diferența este ca Friedrich Merz și Emmanuel Macron să apară împreună și să declare că trăim într-o lume nouă”, a spus acesta.
Pe lângă tăierile bugetare, Comisia Europeană este nemulțumită de reducerea sau eliminarea unor rezerve financiare care ar permite Uniunii să reacționeze rapid în cazul unor dezastre naturale sau al unor urgențe de sănătate publică.
Executivul european susține că modificările ar face viitorul buget mai rigid decât cel actual și ar putea impune o revizuire a acestuia la jumătatea perioadei de aplicare.
În același timp, reducerile afectează în special competitivitatea, apărarea și asistența externă, în timp ce agricultura și fondurile regionale, care reprezintă aproape jumătate din buget, ar urma să rămână protejate.
Ministrul irlandez pentru afaceri europene, Thomas Byrne, a respins criticile. El a declarat sâmbătă că planul răspunde cererilor statelor membre pentru un buget mai simplu și mai flexibil.
„Oferă o flexibilitate sporită… ca răspuns la solicitarea clară a statelor membre pentru un buget simplificat, mai flexibil și modern”, a afirmat Byrne.
O altă dispută privește condițiile în care statele membre vor putea primi bani de la UE.
Comisia Europeană a susținut în repetate rânduri că finanțarea europeană ar trebui folosită și pentru a încuraja guvernele să adopte reforme economice care să le facă economiile mai competitive.
Irlanda vrea însă să limiteze această legătură. Ambasadoarea țării pe lângă UE, Aingeal O’Donoghue, a declarat în timpul reuniunii ambasadorilor că noul proiect nu va condiționa acordarea fondurilor europene de „reforme fiscale”, potrivit unuia dintre diplomații citați de POLITICO.