Agricultorii din județul Călărași contestă decizia autorităților de a evacua apă din acumulările de pe valea Mostiștei pentru suplimentarea debitului Dunării. Fermierii avertizează că măsura ar putea afecta irigarea culturilor de toamnă, după ce au investit sume importante în infrastructură pentru a reduce pierderile provocate de secetă.
George Alexandru, un fermier din comuna Ulmu care exploatează aproximativ 1.100 de hectare, dintre care aproape 800 sunt dotate cu sisteme de irigații de tip pivot, a declarat pentru Agro TV că a investit în această infrastructură după seceta severă din 2020, când recolta de porumb a fost aproape compromisă.
Potrivit agricultorului, cu sprijinul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), au fost repuse în funcțiune două stații de irigații, dintre care una nu mai operase de aproximativ 30 de ani. Totodată, a fost instalată o stație de pompare plutitoare pe canalul Dunăre–Dorobanțu, iar alimentarea lacului Mostiștea a fost restabilită.
Fermierii susțin că aceste eforturi riscă să fie afectate de evacuarea apei către Dunăre. George Alexandru a atras atenția și asupra costurilor suportate de ANIF pentru pomparea apei din fluviu în acumulările utilizate la irigații, cheltuieli pe care le descrie drept foarte mari.
Lipsa precipitațiilor afectează deja culturile de toamnă. Agricultorii semnalează probleme la rapiță și dificultăți în pregătirea terenurilor pentru grâu și orz, semănate în sol uscat.
Nelu Cantaragiu, un alt fermier din comuna Ulmu, a declarat pentru AGRO TV că agricultorii au făcut demersurile necesare pentru reînnoirea contractelor de furnizare a apei pentru campania agricolă 2026–2027. Cu toate acestea, aceștia se tem că nivelul acumulărilor ar putea scădea atât de mult încât sistemele de irigații să nu mai poată fi folosite.
„Va fi un an agricol 2026–2027 compromis, dacă apa se va pierde din Mostiștea”, a avertizat fermierul.
Evacuările au fost dispuse pe fondul scăderii accentuate a debitului Dunării, care afectează inclusiv alimentarea cu apă a Centralei Nucleare de la Cernavodă. Potrivit Administrației Naționale „Apele Române”, la 10 octombrie debitul fluviului la intrarea în România coborâse sub 1.200 de metri cubi pe secundă, iar nivelul apei la Cernavodă ajunsese la minus 259 de centimetri, cu numai trei centimetri peste limita operațională relevantă pentru pomparea apei necesare răcirii centralei.
Pentru perioada 10–18 octombrie 2026, autoritățile au dispus suplimentarea temporară cu 20 de metri cubi pe secundă a debitului evacuat din acumularea Iezer, de pe valea Mostiștei. Măsura este corelată cu evacuări controlate din acumulările Izbiceni, de pe Olt, și Mihăilești, de pe Argeș.
Apele Române precizează că intervenția nu presupune golirea acumulării Iezer și că, după aplicarea măsurilor, va rămâne disponibil un volum de peste 40 de milioane de metri cubi de apă. Autoritatea afirmă că evacuările sunt monitorizate și ajustate în funcție de condițiile hidrologice.
Fermierii contestă însă eficiența măsurii în raport cu impactul asupra irigațiilor și consideră că efectele evacuărilor asupra debitului Dunării ar putea fi limitate. Disputa evidențiază dificultatea de a gestiona resursele de apă în perioadele de secetă, când agricultura și infrastructura energetică au nevoie de aceleași resurse.