Un fost ofițer ucrainean, judecat în Germania pentru sabotarea Nord Stream. Ce susțin anchetatorii

Un fost ofițer al armatei ucrainene este judecat în Germania, începând de miercuri, 14 octombrie, pentru presupusa implicare în sabotarea conductelor de gaze Nord Stream, în septembrie 2022. Serhii Kuzniețov, în vârstă de 50 de ani, este acuzat că a coordonat echipa care a plasat explozibili pe conductele din Marea Baltică. El neagă implicarea în atac, care a afectat infrastructura prin care Rusia livra gaze naturale către Germania.

Acuzațiile aduse fostului ofițer ucrainean

Procesul a început la Hamburg, în nordul Germaniei. Potrivit Reuters și Associated Press, procurorii germani îl acuză pe Kuzniețov că a organizat operațiunea de sabotaj din septembrie 2022, în urma căreia au fost avariate trei dintre cele patru conducte Nord Stream 1 și Nord Stream 2.

FLASH NEWS Cancelarul Germaniei critică înțelegerea dintre Trump și Putin privind aprovizionarea cu motorină: Germania și Europa nu vor urma exemplul

20:23, 12 Oct 2026

FLASH NEWS Germania respinge planul de reducere a bugetului UE cu 159 de miliarde de euro și cere tăieri mai drastice

10:46, 11 Oct 2026

Anchetatorii susțin că fostul ofițer a condus o echipă formată din agenți ucraineni, scafandri și un specialist în explozibili. Aceștia ar fi folosit un iaht închiriat pentru a transporta echipamentul necesar și pentru a amplasa încărcăturile explozive pe conductele aflate pe fundul Mării Baltice.

Kuzniețov este acuzat de provocarea unor explozii, distrugerea de bunuri și complicitate la crime de război. Acuzațiile trebuie demonstrate în instanță, iar fostul ofițer nu și-a recunoscut implicarea în atac.

Potrivit Financial Times, acesta este primul dintre cei șapte suspecți căutați de autoritățile germane care ajunge în fața instanței în acest caz.

Cum a fost pregătit atacul asupra conductelor

Exploziile au avut loc în septembrie 2022, la câteva luni după ce Rusia a invadat pe scară largă Ucraina. Conductele Nord Stream traversau Marea Baltică și asigurau transportul gazelor naturale din Rusia către Germania.

Potrivit anchetatorilor germani, echipa de sabotori ar fi lucrat de pe un iaht închiriat și ar fi amplasat explozibili militari la o adâncime de aproximativ 80 de metri, în apropierea insulei daneze Bornholm.

Trei dintre cele patru conducte ale sistemelor Nord Stream 1 și Nord Stream 2 au fost avariate de explozii. Incidentul a provocat scurgeri masive de gaze în Marea Baltică și a scos din funcțiune o parte importantă a infrastructurii energetice care lega Rusia de Germania.

Associated Press relatează că procurorii consideră operațiunea o acțiune pregătită în detaliu. Ancheta a durat mai mulți ani, iar procesul de la Hamburg este prima ocazie în care probele strânse împotriva lui Kuzniețov vor fi analizate public în instanță.

De ce cazul pune Germania într-o situație delicată

Sabotajul Nord Stream a avut consecințe importante pentru relațiile energetice dintre Rusia și Germania. Înainte de invazia rusă în Ucraina, gazele transportate prin aceste conducte reprezentau o sursă importantă de aprovizionare pentru economia germană.

Nord Stream 1 a intrat în funcțiune în 2011 și era deținut în principal de compania rusă Gazprom, alături de mai mulți parteneri europeni. Nord Stream 2, deținut integral de Gazprom, a fost construit pentru a extinde capacitatea de transport, dar nu a intrat niciodată în exploatare comercială. Certificarea sa a fost suspendată în 2022, înainte de explozii, după ce Rusia a invadat Ucraina.

Atacul a afectat infrastructura care transporta gaz rusesc direct către Germania, fără a trece prin Ucraina sau Polonia. După invazia rusă, Berlinul a renunțat la importurile de gaze din Rusia și a căutat alte surse de aprovizionare.

Ancheta privind sabotajul a devenit și o problemă diplomatică pentru guvernul german, care susține Ucraina în războiul cu Rusia. Autoritățile germane trebuie să investigheze cazul și să aplice legea, chiar dacă acuzațiile vizează cetățeni ucraineni.

Guvernul de la Berlin a subliniat în repetate rânduri că procurorii și instanțele își desfășoară activitatea independent. Potrivit Reuters, cazul a provocat tensiuni și în relațiile cu Polonia, care a criticat demersurile judiciare împotriva suspecților ucraineni.

Un alt suspect urmează să fie extrădat în Germania

Kuzniețov nu este singura persoană investigată în legătură cu exploziile. Un alt cetățean ucrainean, Volodymyr Zhuravlyov, scafandru profesionist, a fost arestat în Croația, iar autoritățile germane încearcă să obțină predarea sa.

Anterior, o instanță din Polonia a respins extrădarea lui Zhuravlyov în Germania, invocând lipsa unor probe suficiente. În motivarea deciziei, judecătorul a susținut că Ucraina are dreptul să atace ținte rusești în condițiile războiului declanșat de Moscova. Aceasta a fost poziția exprimată în hotărârea instanței poloneze, nu o concluzie juridică aplicabilă automat dosarului din Germania.

Potrivit Associated Press, un alt suspect a fost arestat în Croația, iar procedurile privind predarea sa autorităților germane sunt în desfășurare.

Cine a ordonat sabotajul Nord Stream

La începutul anchetei, au existat suspiciuni privind implicarea Rusiei, deși Gazprom, compania rusă care deținea majoritatea participației la Nord Stream 1 și întreaga participație la Nord Stream 2, a fost afectată economic de distrugerea conductelor.

Ulterior, anchetatorii germani au strâns probe care indică posibila implicare a unor cetățeni ucraineni în operațiune. Aceste probe nu stabilesc însă, prin ele însele, cine a ordonat atacul sau dacă autoritățile ucrainene au fost implicate în organizarea lui.

Guvernul ucrainean a negat responsabilitatea statului pentru sabotaj, potrivit Associated Press. Rusia a susținut, la rândul său, că alte state occidentale s-ar afla în spatele exploziilor, acuzații respinse de țările vizate.