13 ani de la momentul Pungești. Chisăliță (AEI): România a ratat șansa unei independențe energetice mai mari. Unde a greșit statul

La 13 ani de la începutul protestelor împotriva explorării gazelor de șist de la Pungești, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, comentează ruptura socială provocată de evenimentele din 2013 și consecințelor acestora asupra societății românești. Expertul în energie susține că lipsa dialogului dintre autorități și comunitatea locală, răspândirea dezinformării, interfența ONG-urilor de mediu și intervenția exagerată a forțelor de ordine au contribuit la deteriorarea încrederii în instituțiile statului. 

În opinia lui Dumitru Chisăliță, România a ratat oportunitatea unei discuții fundamentate științific despre exploatarea gazelor neconvenționale.

REACȚIE Robert Turcescu i-a compus un cântec Ancăi Alexandrescu. Acompaniat de chitară, îi răspunde în versuri, după ce a fost acuzat că se folosește de proteste pentru a-și vinde cartea cu Călin Georgescu

16:43

INEDIT Descoperire arheologică lângă destinația preferată de turiștii români: A fost găsită o epavă cu amfore vechi de 4700 de ani

16:38

 Loading ...

O zi fatidică, 14 octombrie 2013

Pe 14 octombrie 2013, locuitorii comunei Pungești (județul Vaslui), s-au mobilizat pentru a împiedica amenajarea platformei unei sonde de explorare a gazelor de șist. Cu câteva zile înainte, pe 3 octombrie, compania multinațională Chevron obținuse autorizația de construire pentru prima sondă de explorare din zonă.

Protestele au escaladat pe 16 octombrie, când intervenția jandarmilor și confruntările cu manifestanții au transformat conflictul într-un subiect de interes național.

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. Sursa foto: Facebook

• Localnicii, sprijiniți de activiști de mediu și de persoane venite din alte regiuni, au blocat drumurile de acces către terenul concesionat și au solicitat oprirea lucrărilor. Principalele nemulțumiri vizau riscul contaminării apelor subterane, lipsa consultării comunității și neîncrederea în garanțiile oferite de companie și de autorități.
• În analiza sa, specialistul amintește că zona a fost supusă unor măsuri sporite de securitate. Mai mulți participanți la proteste au fost amendați sau reținuți temporar.
• În 2015, Chevron s-a retras din România, invocând motive economice și condițiile pieței.

Frică și dezinformare

Expertul în energie mărturisește că a mers la Pungești din proprie inițiativă, în calitate de specialist în petrol și gaze, pentru a discuta cu localnicii despre tehnologia utilizată și despre riscurile asociate. El susține că atmosfera era sufocată de teamă, neîncredere și informații contradictorii.

„Pungești nu a fost, pentru mine, un simplu loc pe hartă și nici un episod profesional bifat într-un CV. A fost o rană deschisă. Un moment în care am înțeles, poate pentru prima dată cu adevărat, cât de fragil este echilibrul dintre știință, adevăr și societate atunci când frica este folosită ca armă”, mărturisește Dumitru Chisăliță.

Potrivit acestuia, o parte dintre informațiile distribuite în comunitate prezentau scenarii alarmante, fără a fi susținute și de explicații tehnice. Expertul a încercat să le explice oamenilor diferența dintre explorare și exploatare, alături de iscurile reale și cele exagerate.

„Cu unii oameni am reușit să stau de vorbă. Îmi amintesc chipurile lor, obosite de muncă, marcate de griji vechi și noi. Oameni care m-au ascultat. Care au pus întrebări. Care au recunoscut că nu știu și că pot să înțeleagă dacă cineva le explică.”

Chisăliță mai spune că discuțiile au demonstrat că dialogul era posibil, chiar și într-o comunitate puternic divizată. Totuși, el susține că au existat și persoane care au respins orice explicație tehnică și au reacționat agresiv.

În loc de explicații, jandarmi

Una dintre cele mai vehemente critici formulate de Dumitru Chisăliță implică modul în care autoritățile au gestionat conflictul. Acesta consideră că intervenția jandarmilor, în absența unui dialog real cu populația, a transformat un proiect economic într-o confruntare socială. Expertul relatează un incident în care susține că a fost bruscat de jandarmi și amenințat cu confiscarea mașinii.

În analiza sa, Chisăliță critică atitudinea instituțiilor față de locuitorii comunei.

„Pungești a fost eșecul total al comunicării. Nu un eșec accidental, nu o neînțelegere regretabilă, ci un eșec asumat, repetat, cultivat cu cinism. Aici nu sa vorbit. Aici s-a ordonat.

În loc de dialog – perimetru de securitate. În loc de răspunsuri – comunicate sterile. În loc de demnitate – bastoane și amenzi.”

Acesta consideră că oamenii au fost tratați ca un obstacol în calea unui proiect strategic pentru România. În opinia sa, autoritățile au ratat posibilitatea de a explica beneficiile, dar și riscurile proiectului.

Cum s-a ratat o șansă de independență energetică

„România stă pe resurse. Nu suficiente pentru aroganță, dar suficiente pentru independență parțială, pentru stabilitate, pentru negociere”.

AEI a luat naștere după Pungești, „o rană deschisă”