SRI avertizează: Românii pot fi recrutați pentru operațiuni de sabotaj printr-un simplu mesaj

Serviciul Român de Informații avertizează că rețelele coordonate din Rusia folosesc intermediari și platforme online pentru a atrage persoane care, uneori, nu cunosc adevăratul scop al misiunilor. Mesajul vine pe fondul unei serii de operațiuni de sabotaj derulate de Federația Rusă în România. 

Avertismentul a fost publicat luni, 26 octombrie, în revista Intelligence a SRI, în contextul investigațiilor privind mai multe operațiuni de sabotaj desfășurate sau pregătite în Europa, inclusiv în România. Potrivit serviciului de informații, recrutarea poate debuta printr-o conversație pe rețelele sociale, urmată de solicitări pentru activități plătite. Persoanei abordate i se poate cere să fotografieze o clădire, să ridice un pachet sau să folosească propriul cont bancar în beneficiul unui necunoscut.

Recrutarea tipică pentru sabotaj

SRI atrage atenția, potrivit Mediafax, că persoanele recrutate nu sunt informate obligatoriu cine coordonează operațiunea. Concret, intermediarii pot oferi bani pentru sarcini simple, fără să explice cine este beneficiarul real. Comunicarea are loc frecvent prin aplicații de mesagerie, plățile putând fi efectuate inclusiv în criptomonede.

JUSTIȚIE Polițist din Timișoara, trimis în judecată după ce ar fi oferit informații unor hoți care vizau locuințele unor medici și ale unui politician

13:31

FLASH NEWS Grindeanu, mesaj după ce SRI a dezvăluit rețeaua de sabotaj coordonată de Rusia: ”Nu vom accepta nicio încălcare a suveranităţii şi securităţii statului român”

13:29

Sursa foto: Shutterstock

În unele cazuri, cererile devin gradual mai grave, ajungând la fotografierea unor obiective strategice, transportarea unor materiale periculoase sau provocarea unor distrugeri. Persoanele care refuză să continue pot fi supuse presiunilor sau șantajului, mai avertizează SRI.

Incendiul de la Brașov, legat de o rețea coordonată din Rusia

Avertismentul vine în aceeași zi în care SRI a anunțat identificarea unei rețele de sabotaj coordonate din Federația Rusă, implicată în incendiul din 14 septembrie 2026, produs pe platforma industrială Carfil din Brașov. Incendiul a izbucnit în apropierea societății CARFIL SA, filială a companiei de stat ROMARM.

Potrivit DIICOT, în dosar sunt vizați doi cetățeni bieloruși și un cetățean ucrainean, ambii rezidenți în state UE. Doi dintre suspecți au fost arestați în Germania, unde autoritățile susțin că pregăteau fapte similare. Al treilea a fost localizat în Polonia. Anchetatorii mai afirmă că rețeaua avea în vedere și alte obiective militare și industriale din România, dar și din alte state europene.

Colete incendiare și fotografii cu obiective militare

SRI menționează și alte incidente care ilustrează metodele cel mai des folosite în asemenea operațiuni. Astfel, în octombrie 2025, serviciul a anunțat prevenirea unui sabotaj care viza compania de curierat Nova Post. Două persoane depuseseră colete ce conțineau dispozitive incendiare, identificate și neutralizate înainte de producerea unor victime.

În septembrie 2026, serviciul a dezvăluit o altă operațiune atribuită Rusiei. Un cetățean rus stabilit în România ar fi primit instrucțiuni să fotografieze și să filmeze obiective militare și infrastructuri strategice. Un caz similar a fost investigat în Lituania. Procurorii au acuzat o persoană, minoră la momentul incendierii unui magazin IKEA din Vilnius, în anul 2024.

Semnalele de alarmă explicate de SRI

Serviciul de informații recomandă atenție sporită atunci când o persoană necunoscută oferă sume neobișnuit de mari pentru activități al căror scop nu poate fi verificat. Astfel, suspiciuni ar trebui să ridice solicitările de a fotografia sisteme de pază sau căi de acces, de a transporta colete fără declararea conținutului real ori de a pune la dispoziție documente, conturi bancare sau cartele telefonice. Alte indicii vizează:

• insistența asupra secretului,
• cererile de ștergere a conversațiilor,
• instrucțiunile de a evita controalele de securitate.

SRI subliniază că folosirea unei aplicații criptate, fotografierea unei clădiri sau primirea unei plăți în criptomonede nu reprezintă, separat, dovezi ale unei infracțiuni în sine. Contează contextul și eventualele încercări de ascundere a scopului real al activității.

Persoanele care primesc solicitări suspecte sunt îndemnate să nu îndeplinească sarcinile și apoi să sesizeze autoritățile la numărul de urgență 112, se încheie recomandarea publicată de SRI.