Laura Codruța Kovesi se plânge la final de mandat de procuror-șef european că instituția nu a avut destui bani și că unii oficiali europeni nu răspund citațiilor. Bilanț sumbru al fostei șefe a DNA la conducerea Parchetului UE

Laura Codruța Kovesi își încheie mandatul de șapte ani la conducerea Parchetului European (EPPO) cu un bilanț marcat de nemulțumiri și scuze privind finanțarea instituției, obstacolele birocratice și lipsa de cooperare a unor oficiali europeni cu procurorii. Într-un interviu acordat publicației POLITICO, fosta șefă a DNA reclamă că instituția pe care a condus-o nu a primit resursele solicitate, iar unele persoane influente de la Bruxelles nu se prezintă atunci când sunt chemate să dea declarații în cadrul anchetelor.

 Loading ...

FLASH NEWS Proiectul de lege care dă peste cap firmele de transport alternativ, Uber și Bolt. Scopul este reducerea evaziunii fiscale

14:06

VIDEO Incendiu la mansarda unui imobil de locuințe colective din Sectorul 1 al Capitalei

14:04

La finalul mandatului său, care se încheie la 31 octombrie 2026, Laura Codruța Kovesi descrie o instituție confruntată cu dificultăți financiare și administrative, în ciuda obiectivului ambițios de a combate fraudele care afectează bugetul Uniunii Europene.

Foto: Mediafax

În interviul publicat miercuri de POLITICO, Kovesi afirmă că ultimii șapte ani au reprezentat cea mai dificilă perioadă profesională din cariera sa. Ea susține că independența și credibilitatea Parchetului European riscă să fie afectate de deciziile politice și administrative luate la nivelul UE.

Kovesi reclamă că Parchetul European nu a primit suficienți bani

Una dintre principalele nemulțumiri exprimate de fosta șefă a DNA privește bugetul instituției. Potrivit acesteia, Parchetul European ar trebui să dispună de 230 de procurori europeni delegați, însă finanțarea disponibilă acoperă numai 180 de posturi.

Situația ar fi problematică și în ceea ce privește serviciile de securitate, pentru care instituția dispune, conform declarațiilor sale, de fonduri suficiente pentru acoperirea unei treimi din costuri.

Kovesi critică și modul în care Comisia Europeană a tratat necesarul financiar pentru activitatea EPPO în Ungaria. Potrivit declarațiilor sale, executivul european a propus numai jumătate din bugetul solicitat de instituție.

Laura Codruța Kovesi

Nici situația din Polonia nu este prezentată într-o lumină favorabilă. Deși s-a convenit asupra necesității a 24 de procurori europeni delegați, în momentul interviului existau doar 15, ceea ce, în opinia lui Kovesi, afectează capacitatea instituției de a răspunde așteptărilor.

Fosta șefă a DNA identifică trei mari probleme care amenință funcționarea Parchetului European: subfinanțarea, întârzierile în modificarea cadrului legislativ și complicarea procedurilor birocratice.

Ea se declară nemulțumită și de faptul că la Bruxelles sunt discutate noi mecanisme administrative și registre electronice, în timp ce necesitățile operaționale ale procurorilor rămân insuficient finanțate.

Acuzații la adresa unor oficiali europeni: nu se prezintă când sunt chemați de procurori

O altă problemă semnalată de Laura Codruța Kovesi privește atitudinea unor persoane influente din instituțiile europene față de anchetele penale.

Fosta șefă a DNA susține că, spre deosebire de experiența sa din România și din alte state membre, la Bruxelles există situații în care persoanele chemate să dea declarații nu se prezintă în fața procurorilor.

Potrivit acesteia, unii politicieni și oficiali europeni se comportă ca și cum ar fi deasupra legii, iar refuzul de a coopera poate întârzia finalizarea investigațiilor.

Kovesi afirmă că aceste dificultăți devin deosebit de importante atunci când anchetele vizează politicieni cunoscuți sau persoane cu resurse financiare considerabile și conexiuni în mediul politic.

Ea reclamă inclusiv conflicte de competență între Parchetul European și autoritățile naționale, explicând că unele investigații pot fi afectate atunci când autoritățile unui stat deschid un dosar cu același obiect și contestă competența EPPO.

Întrebată de POLITICO dacă declarațiile sale au legătură cu ancheta cunoscută sub numele de „Pfizergate”, privind achizițiile de vaccinuri anti-COVID-19, Kovesi a refuzat să comenteze investigații concrete.

De asemenea, aceasta nu a nominalizat oficialii care ar fi refuzat să se prezinte la audieri.

Avertisment privind viitorul Parchetului European

În interviu, Laura Codruța Kovesi avertizează că instituția ar putea fi slăbită treptat tocmai pentru că investighează fraude și cazuri sensibile din punct de vedere politic.

Ea susține că unii politicieni sprijină independența justiției numai până în momentul în care anchetele ajung în apropierea lor sau a persoanelor din cercul lor de influență.

Kovesi a invocat și tensiunile din Grecia, pe fondul anchetelor privind fraudele cu subvenții agricole europene, drept exemplu al dificultăților întâmpinate de procurorii europeni în relația cu autoritățile naționale.

Fosta șefă a DNA insistă că activitatea procurorilor nu poate fi suspendată în funcție de calendarele electorale ale statelor membre și respinge acuzațiile potrivit cărora anchetele EPPO ar urmări obiective politice.

Laura Codruța Kovesi

Un bilanț cu probleme, dar și cu rezultate recunoscute de Comisia Europeană

Deși interviul acordat POLITICO este dominat de avertismente și nemulțumiri, Kovesi consideră că instituția a devenit mai eficientă în identificarea fraudelor și protejarea fondurilor europene.

De altfel, prima evaluare oficială a Comisiei Europene, publicată în septembrie 2026, a apreciat pozitiv activitatea Parchetului European, consemnând creșterea numărului de anchete active de la 515 în 2021 la 3.602 la sfârșitul anului 2025.

Raportul a semnalat însă și probleme în aplicarea regulamentului instituției, în cooperarea cu autoritățile naționale și în alocarea resurselor.

Astfel, bilanțul prezentat de Kovesi scoate în evidență contrastul dintre extinderea activității EPPO și dificultățile pe care aceasta susține că le-a întâmpinat în relația cu instituțiile europene și guvernele naționale.

Întrebată ce ar schimba dacă ar putea relua cei șapte ani de mandat, Kovesi a răspuns că ar proceda la fel, sugerând că schimbarea ar trebui să vină mai degrabă din partea celorlalți actori instituționali.

La 1 noiembrie, conducerea Parchetului European urmează să fie preluată de procurorul german Andrés Ritter, care va avea de gestionat problemele de finanțare, cooperare și independență semnalate de predecesoarea sa.