Vladislav Pozdniakov, fondatorul mișcării radicale ruse „Statul Masculin”, a respins orice legătură cu valul de amenințări false cu bombă care a paralizat recent traficul aerian din Europa. În timp ce suspecții și Kremlinul neagă orice implicare, liderii europeni, printre care premierul italian Giorgia Meloni și ministrul spaniol de Externe, trag un semnal de alarmă privind o vastă operațiune de „agresiune hibridă” îndreptată împotriva infrastructurii civile de pe continent.
Aeroporturi importante din Europa, precum cele din Roma, Birmingham și Sofia, au fost vizate de mesaje de amenințare semnate de presupuși combatanți ai „Statului Masculin”. Mișcarea a fost interzisă în Rusia pentru extremism încă din anul 2021.
Întrebat de jurnaliști despre situația din Europa, fondatorul grupării, Vladislav Pozdniakov, a declarat pe rețeaua Telegram că organizația sa nu mai există și că atacatorii se folosesc de identitatea mișcării.
„Cei care organizează astăzi provocări pe teritoriul țărilor Uniunii Europene acționează în propriul lor interes, folosind pur și simplu un steag care nu este al lor. Nu este vorba că mi-ar păsa în mod special de Europa, de securitatea sau economia sa, pur și simplu le răspund jurnaliștilor europeni”, a explicat el.
La rândul său, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a catalogat acuzațiile la adresa Moscovei drept „complet absurde”, susținând că implicarea Rusiei în orice incident a devenit o „tendință persistentă” și nefondată în cancelariile occidentale.
Pe lângă alertele cu bombă care au forțat ridicarea de la sol a avioanelor de vânătoare, infrastructura europeană a fost ținta unor atacuri cibernetice cel puțin neobișnuite. Sistemele de refrigerare din mai multe supermarketuri europene, dar și bazele de date ale băncilor de sânge din Franța, au fost compromise.
Ministrul spaniol de Externe a declarat vineri că aceste acțiuni coordonate reprezintă un atac direct asupra democrației europene, orchestrat de forțe autocratice.
„Este clar că nu este o coincidență. Vorbim despre o tentativă de agresiune hibridă și de un război psihologic”, a declarat șeful diplomației de la Madrid. Deși nu a nominalizat nicio țară, statele occidentale arată frecvent cu degetul spre Rusia, Iran, Coreea de Nord sau China în astfel de situații.
Oficialul spaniol a subliniat că Europa, ca proiect bazat pe democrație, toleranță și justiție socială, îi deranjează pe cei care doresc „să se întoarcă la legea celui mai puternic”.
În fața acestor vulnerabilități sistemice, șefa Guvernului de la Roma, Giorgia Meloni, a subliniat necesitatea majorării fondurilor alocate pentru apărare și securitate la nivel european, cu scopul de a proteja viața de zi cu zi a cetățenilor.
„Când vorbim despre cheltuieli pentru apărare și securitate în astfel de vremuri, nu vorbim doar despre arme, ci și despre protejarea infrastructurilor civile”, a declarat Giorgia Meloni.
Premierul italian a precizat că, deși legătura tehnică directă între atacurile cibernetice din Franța, alertele din avioane și sabotajele din supermarketuri nu a fost încă dovedită de anchetatori, scopul final este evident. „Toate indică fără nicio îndoială același lucru: infrastructurile civile sunt astăzi atacate”, a concluzionat Giorgia Meloni.