România a pierdut aproximativ 200 de milioane de euro în cele trei luni în care centrala nucleară de la Cernavodă nu a putut funcționa din cauza nivelului scăzut al Dunării. Estimarea a fost prezentată sâmbătă de premierul Luca Niculescu, în timpul unei vizite la unitatea nucleară, unde a mers împreună cu ministrul Energiei, Dumitru Chișăliță. Reluarea producției a început vineri, odată cu reconectarea Unității 1 la rețeaua națională de electricitate.
Șeful Guvernului a evaluat impactul financiar al întreruperii activității la aproximativ un miliard de lei. „Pierderile înregistrate în aceste luni sunt de aproximativ un miliard de lei (…) Deci, cam 200 de milioane de euro, cam acestea au fost pierderile în aceste trei luni”, a declarat acesta.
Problemele au început la sfârșitul lunii iulie, când debitul redus al Dunării a determinat oprirea controlată a primului reactor, pe 28 iulie. Măsura nu a fost suficientă pentru a evita întreruperea completă a activității: la jumătatea lunii august, pe 13, și Unitatea 2 a fost scoasă din funcțiune.
Motivul a fost legat de imposibilitatea asigurării cantității de apă necesare pentru răcirea echipamentelor. În aceste condiții, centrala nu a mai produs energie electrică timp de peste trei luni.
Primul semn al revenirii la normalitate a venit vineri, 6 noiembrie, când Unitatea 1 a fost sincronizată din nou cu Sistemul Energetic Național. Reactorul are o putere instalată de aproximativ 700 MW, la fel ca Unitatea 2. Împreună, cele două instalații asigură în mod obișnuit o contribuție importantă la producția de electricitate a țării.
În timpul vizitei, premierul a atras atenția asupra necesității de a avansa cu proiectul Bala 2, o investiție hidrotehnică menită să îmbunătățească distribuția apei în zona de bifurcație a brațului Bala. Prin intervențiile propuse, autoritățile urmăresc să mențină un nivel și un debit adecvate ale Dunării, inclusiv în perioadele cu precipitații reduse.
Proiectul are o miză directă pentru funcționarea centralei de la Cernavodă: un debit suficient de apă este indispensabil pentru răcirea instalațiilor nucleare. În lipsa unor soluții care să limiteze efectele secetei, centrala ar putea rămâne vulnerabilă la episoade similare celor din această vară.
Importanța investiției depășește însă funcționarea celor două reactoare existente. Asigurarea condițiilor necesare alimentării cu apă va conta și pentru planurile României de a construi reactoarele 3 și 4, prin care capacitatea de producție a energiei nucleare ar urma să crească.
Discuțiile purtate sâmbătă de premier și ministrul Energiei cu conducerea Nuclearelectrica au vizat atât reluarea activității centralei, cât și proiectele de dezvoltare considerate importante pentru viitorul sectorului nuclear.