Consiliul Concurenței a câștigat până acum trei dintre cele zece procese prin care băncile sancționate pentru coordonarea comportamentului în procedura de stabilire a ROBOR au cerut suspendarea amenzilor. Deciziile instanțelor obligă instituțiile financiare să aplice măsurile dispuse de autoritate și să achite sancțiunile, a declarat luni președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu.
Cele trei hotărâri vizează etapa suspendării executării deciziilor, nu judecarea definitivă a dosarului pe fond. În cazurile în care instanțele au respins solicitările băncilor, sancțiunile devin executorii, iar instituțiile trebuie să prezinte Consiliului Concurenței planuri prin care să arate cum își vor modifica practicile de stabilire a cotațiilor ROBOR.
Bogdan Chirițoiu a precizat că băncile pentru care instanțele au respins cererile de suspendare trebuie să achite amenzile și să transmită autorității planuri de conformare până la sfârșitul lunii noiembrie.
„Trebuie să vină pentru aprobarea noastră cu un plan de conformare. Deci trebuie să ne spună cum își vor schimba comportamentul, cum schimbă modul de cotare ROBOR ca să respecte decizia”, a declarat președintele Consiliului Concurenței.
Potrivit acestuia, ANAF se va ocupa de încasarea sancțiunilor, iar plata amenzilor ar trebui să aibă loc până la sfârșitul anului. Chirițoiu a precizat că nu poate face publice numele tuturor băncilor care au pierdut procesele în această etapă, deoarece hotărârile sunt secretizate. CEC Bank este singura instituție identificată public până acum.
Reprezentanții CEC Bank au transmis pentru Mediafax că banca își menține poziția și va folosi căile de atac prevăzute de lege pentru a-și susține argumentele în instanță.
Investigația Consiliului Concurenței a început la sfârșitul anului 2022. În luna iunie, autoritatea a anunțat sancționarea a zece bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 710 milioane de euro. Este cea mai mare sancțiune aplicată în istoria instituției.
Potrivit concluziilor investigației, băncile și-ar fi coordonat comportamentul în cadrul procedurii de stabilire a ratelor de referință ROBOR și ROBID. Autoritatea a susținut că instituțiile financiare și-au urmărit reciproc cotațiile, iar comunicările dintre ele au afectat modul de stabilire a indicelui, chiar dacă nu a fost identificată o înțelegere de tip cartel.
Cele mai mari amenzi au fost aplicate Băncii Transilvania, cu 875,74 milioane de lei, Băncii Comerciale Române, cu 577,36 milioane de lei, și Raiffeisen Bank, cu 442,49 milioane de lei. ING Bank a primit o sancțiune de 405,91 milioane de lei, BRD de 412,47 milioane de lei, iar UniCredit Bank de 431,03 milioane de lei.
Au mai fost sancționate CEC Bank, cu 332,98 milioane de lei, Exim Banca Românească, cu 96,49 milioane de lei, Libra Internet Bank, cu 45,86 milioane de lei, și Intesa Sanpaolo România, cu 28,1 milioane de lei. Banca Transilvania a primit și o sancțiune distinctă de 85,03 milioane de lei pentru fapta realizată de OTP Bank România.
Președintele Consiliului Concurenței a explicat că persoanele care consideră că au fost prejudiciate pot solicita despăgubiri în instanțele civile, în baza deciziei autorității. Totuși, el estimează că judecătorii ar putea aștepta confirmarea hotărârii pe fond înainte de a soluționa cererile de despăgubire.
Procesele privind suspendarea amenzilor sunt încă în desfășurare, iar deciziile pot fi atacate la Înalta Curte de Casație și Justiție. Chirițoiu estimează că etapa suspendării s-ar putea încheia la mijlocul anului viitor, în timp ce judecarea dosarului pe fond ar putea dura câțiva ani.
ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare și influențează dobânzile unor credite în lei. Indicele este relevant pentru persoanele fizice care au contractat împrumuturi înainte de 2019 și nu au trecut la IRCC, dar și pentru creditele acordate companiilor și unor instituții publice.
Bogdan Chirițoiu a anunțat și că a doua investigație a Consiliului Concurenței în sectorul bancar, referitoare la modul de calcul al scorului FICO, ar urma să fie finalizată în primul semestru al anului 2027.
Autoritatea verifică dacă modul în care băncile evaluează capacitatea clienților de a rambursa creditele limitează mobilitatea acestora. Suspiciunea vizează posibilitatea ca scorul unui client să scadă atunci când acesta solicită informații despre produse de creditare de la mai multe bănci.
„Faptul că un client are un scor mai mic dacă interoghează mai multe bănci, dacă întreabă de produse la mai multe bănci. Deci faptul că, repet, în situația asta îi depunctat, astea suspectăm noi de un mecanism care limitează mobilitatea clienților”, a explicat Chirițoiu.
Investigația a început în 2023 și se află în etapa finală, dar mai are nevoie de parcurgerea procedurilor legale, inclusiv consultarea Comisiei Europene.
Conținut editorial asistat de inteligența artificială și verificat de editor uman.