Amendă-record pentru OTP Bank. BNR a aplicat sancțiuni uriașe băncilor care nu au respectat legislația contra spălării banilor

Banca Națională a României (BNR) a aplicat în 2022 30 de sancțiuni pentru nerepectarea legislației privind combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, iar OTP Bank a primit o amendă-record, de 500.000 de lei.

Astfel, BNR a aplicat în 2022 de trei ori mai multe sancțiuni decât în 2020 și 2021 la un loc.

Amenzile vin pe fondul înăspririi legislației în acest sens, prin adoptarea unor directive europene. Astfel, băncilor li se cere să aibă toate referințele despre clienți înainte de a le deschide conturi, să cunoască beneficiarii reali ai sumelor transferate și să semnalizeze către autorități orice tranzacție suspectă. Anul trecut au primit avertisment Banca Românească, Libra Internet Bank, CEC Bank și Alior Bank. Au primit avertisment scris ING Bank (în două rânduri), Banca Comercială Română (în trei rânduri), Banca Transilvania, Libra Internet Bank, Vista Bank, First Bank, Idea Bank, BRCI și Eximbank.

BNR informează că OTP Bank a primit amendă pentru următoarele nereguli:

• nerespectarea cerințelor art.24 alin.(1) din Legea nr.129/2019, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere o serie de deficiențe la nivelul cadrului intern de reglementare și control;
  nerespectarea cerințelor art.8 alin.(1) din Legea nr.129/2019, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere neidentificarea și neraportarea ante factum a unor tranzacții care prezentau suspiciuni;
• nerespectarea cerințelor art.9 alin.(1) din Legea nr.129/2019, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere, transmiterea unui raport de tranzacții suspecte fără a motiva în mod corespunzător nerespectarea dispozițiilor art.8 alin.(1), în cazul unui client;
• nerespectarea cerințelor art.11 alin.(1) lit.b) din Legea nr.129/2019, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere neidentificarea beneficiarului real al fondurilor, în cazul unor clienți;
• nerespectarea cerințelor art.11 alin.(8) și (9) din Legea nr.129/2019 cu modificările și completările ulterioare, având în vedere efectuarea de tranzacții în contul unui client în condițiile neidentificării beneficiarului real al fondurilor;
• nerespectarea, în mod corespunzător, a cerințelor art.11 alin.(1) lit.a) și alin.(4) din Legea nr.129/2019, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere neidentificarea corespunzătoare a reprezentantului desemnat prin procură de către client, în cazul unor clienți;
• nerespectarea cerințelor art.11 alin.(1) lit.a) din Legea nr.129/2019, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere neidentificarea corespunzătoare a unui client, nefiind obținute informații referitoare la tipul şi natura activităţii desfăşurate;
• nerespectarea cerințelor art.11 alin.(1) lit.d) din Legea nr.129/2019, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere că nu s-a asigurat monitorizarea tranzacțiilor, în cazul mai multor clienți;
• nerespectarea cerințelor art.11 alin.(1) lit.d) din Legea nr.129/2019, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere că nu s-a asigurat actualizarea documentelor în cazul unor clienți;
• nerespectarea cerințelor art.17 alin.(1) din Legea nr.129/2019, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere că nu au fost aplicate măsurile suplimentare în cazul unor tranzacții;
• nerespectarea cerințelor art.17 alin.(1) lit.a) din Legea nr.129/2019, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere că nu au fost aplicate măsurile suplimentare în cazul unor tranzacții în relație cu jurisdicții cu risc ridicat;
• nerespectarea în mod adecvat a măsurii dispuse la art.1 lit.c) din Ordinul Prim-viceguvernatorului Băncii Naționale a României nr. 37/02.04.2021 de modificare a Ordinului Prim-viceguvernatorului Băncii Naționale a României nr.8/06.02.2018;
• nerespectarea, în totalitate, a măsurii de supraveghere dispuse de Banca Naţională a României, potrivit art.1 din Ordinul Prim-viceguvernatorului Băncii Naționale a României nr.88/10.09.2021.

ENERGIE Cât curent au consumat românii de Paște. Cum se explică minimul istoric și ce se întâmplă cu excedentul de energie

16:23

NEWS ALERT Ce i-a cerut Magyar lui Orban, după victorie, și ce apel a făcut către actuala conducere politică a Ungariei. Demisii pe bandă

16:14

Probleme vechi pentru OTP Bank

Acestea nu sunt primele probleme cu care se confruntă OTP. Anul trecut, procurorii au analizat modul în care au fost devalizate conturile companiei offshore Paxum Inc de la OTP Bank.

Procurorii DIICOT au stabilit că liderul grupului infracțional a fost basarabeanca Raisa Ladin, soacra actriței Dalida din serialul Las Fierbinți, ajutată de cei doi fii ai ei, avocați și executori judecătorești, relatează publicația NewsOnline.ro.

Conform sursei citate, compania offshore Paxum Inc, înregistrată în Belize, a fost vizată în România de un dosar penal instrumentat de Parchetul General pentru evaziune fiscală în industria videochat-ului. Totuși, procurorii au clasat acest dosar.

În urma anchetei, procurorii DIICOT au stabilit că liderul grupului infracțional a fost basarabeanca Raisa Ladin, soacra actriței Dalida din serialul Las Fierbinți, ajutată de cei doi fii ai ei, avocați și executori judecătorești.

În dosarul în care DIICOT a cerut arestarea preventivă a Raisei Ladin, procurorii au pus sub acuzare și angajați ai OTP Bank pentru că ar fi făcut plăți din conturile Paxum Inc de la OTP Bank către conturile indicate de membrii „rețelei” condusă de Raisa Ladin.

Într-un răspuns trimis NewsOnline.ro, DIICOT a confirmat că doi angajați ai OTP Bank au calitatea de inculpat.

O încheiere a Curții de Apel București din 18 mai, pronunțată în acest dosar și obținută de NewsOnline.ro, arată că OTP Bank a făcut un denunț la DIICOT referitor la „cazul Paxum”.

CITEȘTE ȘI:

Ce ascunde OTP BANK și cum s-a transformat BNR în complice?! GÂNDUL publică rapoartele de control ținute ”la secret” de autoritatea de supraveghere | DOCUMENTE EXCLUSIVE