Românii care primesc bani de la rude sau prieteni riscă să ajungă în vizorul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), dacă nu pot demonstra clar de unde provin sumele. Fiscul verifică tot mai atent transferurile de bani dintre persoane fizice și poate considera aceste sume venituri nedeclarate. Aceasta este doar ultima dintr-o serie de măsuri prin care Fiscul pune sub lupă cadouri de la nuntă care nu pot fi justificate sau mașinile de lux deținute de persoane fizice și încearcă să mai adune bani la bugetul de stat, pentru a reduce deficitul bugetar al guvernului.
Pentru ANAF, relația de rudenie sau prietenie contează mai puțin. Important este ca persoana care primește banii să poată justifica sursa acestora, mai ales în cazul sumelor mari sau al transferurilor repetate.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F02%2Fcloseup-of-hands-money-exchange-between-businessm-2026-01-09-09-22-45-utc.jpg)
Autoritățile fiscale au intensificat controalele asupra persoanelor fizice. Orice sumă care intră într-un cont bancar poate fi verificată. Dacă banii nu sunt susținuți de un contract de împrumut sau donație, ANAF îi poate încadra drept venit nedeclarat.
În astfel de situații, statul poate reține până la 70% din sumă, la care se adaugă penalități și dobânzi. Practic, cine primește 1.000 de lei fără documente justificative riscă să piardă 700 de lei în urma unui control.
Verificările apar mai ales atunci când există diferențe clare între veniturile declarate și nivelul de trai sau când persoana face achiziții importante, precum locuințe sau autoturisme scumpe.
Controalele asupra împrumuturilor fac parte dintr-o strategie mai amplă a Fiscului, care urmărește să reducă evaziunea fiscală și veniturile nedeclarate.
În ultimii ani, ANAF a extins aria de verificare și către alte surse de bani ale românilor.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F12%2Fhttps___www-gandul-ro__wp-content_uploads_2025_12_bolojan-taxe-1.webp)
Un prim pas a fost făcut în zona criptomonedelor. Impozitul pe venit a crescut de la 10% la 16%, iar furnizorii de servicii de criptoactive vor fi obligați de acum să raporteze anual către ANAF date despre tranzacțiile clienților. Prima raportare va avea loc în martie 2027.
Măsura permite Fiscului să verifice dacă veniturile obținute din criptomonede sunt declarate și impozitate corect.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F02%2Fhttps___www-gandul-ro__wp-content_uploads_2026_01_colaj-anaf.webp)
ANAF a trecut apoi la bunurile de valoare mare. Proprietarii de autoturisme scumpe și locuințe de lux trebuie să plătească un impozit special, care va crește de la 0,3% la 0,9% din 2026. Fiscul verifică inclusiv dacă aceste bunuri corespund veniturilor declarate de proprietari.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F02%2Fdeclaratia-216-taxa-pe-lux.jpg)

În urmă cu câteva luni, în spațiul public apăruseră informații potrivit cărora se vor impozita și darurile primite la nunți și botezuri, însă ANAF a ieșit în față cu lămuriri și a specificat că sunt doar fake news-uri. Fiscul a precizat că problemele apar doar atunci când sumele mari nu pot fi explicate în niciun fel.
Încă din 2015, ANAF a început verificarea persoanelor cu averi mari, printr-un program dedicat conformării fiscale. În același an, inspectorii fiscali au identificat obligații nedeclarate de peste 4 miliarde de euro, cele mai mari sume descoperite de la înființarea instituției.
În 2016, Direcția Generală Antifraudă a lansat mai multe operațiuni la nivel național. Printre acestea s-a numărat „Operațiunea Venus”, care a vizat comerțul cu flori și plante ornamentale, restaurantele și saloanele de înfrumusețare, sectoare considerate cu risc fiscal ridicat.
Anterior, ANAF a derulat și alte acțiuni ample, precum „Revelion 2016”, care a vizat localurile cu petreceri de sărbători, sau „Cristal”, desfășurată în marile centre engros. Tot în acea perioadă, Fiscul anunța introducerea unui sistem de „monitorizare voluntară” pentru marile companii, prin care firmele transmiteau date în timp real către ANAF și erau scutite de controale clasice.
După aceste etape, ANAF și-a mutat tot mai mult atenția către persoanele fizice. Au urmat verificări la averi, la venituri nedeclarate și s-au urmărit discrepanțele dintre câștiguri și stilul de viață.
AUTORUL RECOMANDĂ: