Autoritățile dintr-o capitală europeană vor să introducă sistemul „par-impar” în traficul auto, aplicat și de România în perioada comunistă

Traficul este o mare problemă în Belgrad, iar tot mai mulți locuitori ai capitalei Serbiei se întreabă dacă revenirea la sistemul de circulație „par-impar”, aplicat în fosta Iugoslavie și folosit și în România în perioada comunistă, ar putea contribui la reducerea ambuteiajelor.

Sistemul de circulație „par-impar”, aplicat în fosta Iugoslavie în anul 1979, a fost introdus ca măsură de economisire a combustibilului și de gestionare a crizei de aprovizionare cu petrol, scrie Mediafax.

Traficul, o problemă sufocantă în Belgrad

Astăzi, unii locuitori ai Belgradului consideră că reintroducerea acestui sistem ar putea contribui la reducerea ambuteiajelor și a poluării din capitala Serbiei, relatează publicația Blic.

JOBURI Un bărbat şi-a găsit loc de muncă într-un sat cu 400 de oameni după ce aplicase fără succes la 1.000 de joburi. Cum a scăpat de stresul financiar

22:12

INCIDENT Un turist cazat la un hotel de patru stele a fost mușcat de ploșnițe. A avut o reacție alergică

22:03

Deși în perioada sărbătorilor traficul este mai lejer, în zilele obișnuite aglomerația rămâne o problemă constantă în Belgrad. Tot mai mulți cetățeni cred că soluțiile pentru această situație trebuie găsite rapid și se întreabă dacă revenirea la sistemul „par-impar” ar putea fi una dintre ele.

Sistemul este cunoscut celor care au trăit în fosta Iugoslavie sau care au auzit despre măsurile restrictive adoptate la finalul anilor ’70. În 1979, proprietarii de automobile au fost obligați să circule după un regim special, în funcție de ultima cifră a numărului de înmatriculare.

Inițial, măsura a fost impusă din cauza dificultăților legate de importul de petrol, însă astăzi este invocată de unii drept o posibilă soluție și pentru blocajele din trafic.

Cum a fost introdus sistemul „par-impar”

În contextul devalorizării constante a dinarului iugoslav și al creșterii prețului petrolului pe piața internațională, statul nu mai putea asigura cantitățile necesare de combustibil pentru populație. Astfel, la 3 mai 1979 a fost adoptată o lege potrivit căreia, în anumite zile, puteau circula doar mașinile cu numere de înmatriculare pare sau impare.

Concret, lunea, miercurea și vinerea aveau voie să circule doar autoturismele cu număr par, iar în celelalte zile mașinile cu număr impar.

Rămâne întrebarea dacă, în prezent, acest sistem ar putea reduce aglomerația din trafic, într-un oraș în care mulți spun că le ia „două ore să ajungă din Belgrad în Belgrad”, dar și dacă ar contribui la economisirea resurselor și la diminuarea poluării.

„Ce facem dacă se îmbolnăvește copilul?”

Deși au trecut câteva decenii de la aplicarea sistemului „par-impar”, cei care au trăit acea perioadă își amintesc foarte bine restricțiile și disconfortul creat.

Un locuitor mai în vârstă din Belgrad a declarat pentru cotidianul Blic că sistemul i-a afectat semnificativ viața de familie, mai ales într-o perioadă în care avea un copil de patru ani. Lipsa posibilității de a folosi zilnic mașina l-a obligat să își organizeze strict programul, în funcție de zilele în care avea sau nu voie să conducă.

Potrivit acestuia, o dată la două zile era nevoit să își trezească copilul mult mai devreme pentru a merge pe jos la grădiniță, aflată la distanță, iar apoi să ajungă la timp la serviciu. În aceleași zile, drumul de întoarcere dura mai mult, ceea ce îl obliga să ajungă mai târziu să își ia copilul.

„A fost, într-adevăr, o perioadă dificilă, iar cel mai mult mă îngrijora ce s-ar fi întâmplat dacă s-ar fi îmbolnăvit copilul și nu aș fi putut să-l duc imediat la doctor”, spune bărbatul.

Deși afirmă că nu a încălcat niciodată regulile, el admite că sistemul „par-impar” i-a rămas în memorie ca o sursă constantă de stres și disconfort.

Argumentele susținătorilor acestei măsuri

Pe de altă parte, susținătorii sistemului cred că reintroducerea acestuia ar putea reduce semnificativ traficul, mai ales într-un oraș bine conectat prin transportul public.

Reducerea poluării este un alt argument invocat, într-un context în care transportul rutier este una dintre principalele surse de emisii. O astfel de măsură ar putea ajuta Serbia să se apropie de standardele europene privind calitatea aerului.

În plus, circulația redusă ar duce la economisirea combustibilului, diminuând nevoia de importuri într-o perioadă de criză energetică. Serviciile de urgență, ambulanța, pompierii și poliția, ar putea interveni mai rapid, transportul public ar deveni mai eficient, iar riscurile pentru bicicliști ar scădea.

Într-un oraș cu mai puține mașini pe străzi, unii cetățeni ar putea alege să se deplaseze pe jos. De asemenea, tinerii care ies noaptea în oraș ar fi nevoiți să folosească taxiul sau transportul public, ceea ce ar putea crește siguranța rutieră.

Sistemul „par-”impar, aplicat și în România comunistă

În România, restricții de circulație bazate pe ultima cifră a numărului de înmatriculare au fost aplicate în anii ’80, în timpul regimului comunist, pe fondul crizei de carburanți.

Măsura a fost introdusă de Nicolae Ceaușescu în 1985 ca parte a politicilor de raționalizare impuse de stat și avea ca scop reducerea consumului de combustibil.

Mașinile circulau alternativ duminica, în funcţie de numărul de înmatriculare al autoturismului, care era par sau impar.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Românii pot călători, în 2026, într-o țară ieftină și atrăgătoare din Europa. Berea costă doar 1 euro, iar o masă completă nu trece de 15 euro

Noile prețuri ale vinietei, după ce Bulgaria a aderat la moneda euro. Ce trebuie să știe românii care merg în vacanță sau tranzitează țara vecină

Care este cea mai aglomerată trecere de pietoni din lume: 3.000 de oameni, la fiecare 2 minute