Câți români din diaspora s-au înscris pentru votul la parlamentare. Dancă: „Este îmbucurător”

Peste 43.000 de români din diaspora au trimis cereri de înscriere pentru votul la alegerile parlamentare, care sunt organizate în afara granițelor în 5 și 6 decembrie. Cei mai mulți, peste 39.000, au solicitat înregistrarea ca alegător prin corespondență, până la momentul-limită, vineri, ora 00:00, după ce termenul a fost prelungit cu o lună.

Începând din 1 aprilie, până vineri, la ora 00:00, aproximativ 43.000 de români cu domiciliul sau reședința în străinătate s-au înregistrat pe portalul www.votstrainatate.ro. Pentru votul la secție s-au înscris 3.939 de români, până la termenul-limită din 21 septembrie. Pentru votul prin corespondență, promovat de președintele Klaus Iohannis, ministrul Afacerilor Externe și președintele Autorității Electorale Permanente, termenul a fost prelungit până pe 22 octombrie, ora 00:00.

ECONOMIE Prețurile carburanților au înghețat la pompă. Cât costă un litru de benzină și motorină în marile orașe din țară

09:00

EXCLUSIV Fostul senator Șerban Nicolae, dezvăluiri despre președintele PPE, Manfred Weber. „Are sediul parlamentar într-o anexă din curtea lui”

09:00

Apeluri repetate pentru înscrierea la vot prin corespondență

La acest scrutin, românii din străinătate au posibilitatea să voteze pentru desemnarea reprezentanților în Parlamentul României timp de două zile, în 5 și 6 decembrie.

În total, 39.239 de români cu domiciliul sau reședința în străinătate au optat pentru votul prin corespondență.

„Termenul nu poate fi prelungit, s-au înscris aproximativ 39.000 de români, ceea ce înseamnă că raportat la ultimele alegeri parlementare din diaspora, respectiv un număr de aproximativ 106.000 alegători, înseamnă mai mult de o treime de alegători care s-au înscris în sistemul de vot prin corespondență, ceea ce este îmbucurător”, a declarat Ionel Dancă, șeful Cancelariei premierului, în timpul unui briefing de presă de vineri.

Numărul lor a crescut după după declarațiile președintelui Klaus Iohannis care, când i-a îndemnat pe românii din afara granițelor să se înregistreze ca alegători prin corespondență, argumentând că autoritățile nu au garanția că vor putea fi deschise secții de vot în toate țările unde se află conaționali.

În privința secțiilor de votare, la care vor să meargă 3.939 de români înscriși ca alegători la urne, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, își exprima, la începutul lunii, speranța să poată fi înființate cât mai multe secții de votare, aproape de numărul de 835, respectiv cele înființate pentru alegerile prezidențiale din 2019.

La acea dată, Aurescu a precizat că mai multe state și-au dat acordul de principiu, dar cu condiții, pentru organizarea de secții de votare, decizia finală urmând să fie luată în apropierea zilei votului.

La acea dată, Aurescu a precizat că mai multe state și-au dat acordul de principiu, dar cu condiții, pentru organizarea de secții de votare, decizia finală urmând să fie luată în apropierea zilei votului. „Vă îndemn să optați pentru o modalitate simplă, eficientă și care vă protejează sănătatea!”, era apelul lui Bogdan Aurescu, săptămâna trecută.

Câți au votat prin corespondență anii trecuți

La scrutinul anterior la care românii au putut să se înregistreze pentru a vota din străinătate, alegerile prezidențiale din septembrie 2019, la termenul-limită 41.003 de români optaseră pentru votul prin corespondență, în timp ce 38.944 români din străinătate s-au înscris pentru votul la secție. În turul doi fuseseră validate 17.503 de voturi prin corespondență, cu aproape 8.000 mai puține decât în turul întâi.

În ceea ce privește alegerile parlamentare la care au putut să se înscrie din diaspora prin corespondență, primul scrutin a fost în decembrie 2016. AEP anunța în data de 8 noiembrie, că au fost primite 8.889 de cereri de vot prin corespondență ale cetățenilor români din diaspora.