Ce arată un studiu despre comportamentul țânțarilor. Când decid să te atace, de fapt

A fost efectuat un nou studiu asupra modului în care acționează țânțarii asupra subiecților umani. Oamenii de știință au descoperit în sfârșit cum decid țânțarii unde să zboare și momentul în care să muște. Fiecare insectă reacționează independent la indicii vizuale și la dioxidul de carbon, concentrându-se asupra oamenilor atunci când ambele semnale se aliniază.

Culorile închise și CO2 creează împreună cea mai puternică atracție, declanșând comportamentul de roire și mușcătură. Această descoperire ar putea remodela modul în care proiectăm capcanele și prevenim bolile transmise de țânțari, scrie Sciencedaily.com.

ACTUALITATE Valentin Stan: În declarația ambasadorului SUA de la București nu se regăsește nicăieri invitația lui Trump pentru Nicușor

06:30

VIDEO EXCLUSIV Angajații Metrorex răsuflă ușurați după căderea Guvernului Bolojan. Lider de sindicat: „Este o gură de oxigen. Oamenii au trăit un stres foarte mare”

06:30

Model matematic ce prezice modul în care țânțarii se hrănesc

Cercetătorii de la Georgia Tech și Institutul de Tehnologie din Massachusetts au urmărit îndeaproape sute de țânțari care roiau în jurul unui subiect uman, apoi au analizat 20 de milioane de date. În urma informațiilor acumulate în timpul studiului, cercetătorii au reușit să dezvolte un model matematic care prezice modul în care țânțarii femele zboară spre oameni cu scopul de a se hrăni.

„Această cercetare oferă prima vizualizare detaliată a comportamentului de zbor al țânțarilor și furnizează date măsurabile care ar putea îmbunătăți metodele de captare și control”, transmite sursa citată.

Mușcăturile de țânțar pot provoca mâncărimi

Studiul a adus în atenție o analiză a modului în care se deplasează țânțarii. Pentru acest lucru a fost utilzată camera 3D cu infraroșu cu scopul de a urmări modul în care insectele roiesc în jurul obiectelor. După aceea, a fost introdus un subiect uman într-o cameră controlată, pentru a vedea cum interacționează țânțarii cu el. În tot acest timp, subiectul uman și-a schimbat culorile hainelor.

Studiul a pendulat mai mult în jurul comportamentului țânțarilor femele Aedes aegypti (numiți și țânțarii febrei galbene). Potrivit datelor, în funcție de indicii din mediu, fiecare țânțar răspunde independent, fără să urmărească roiul. Altfel, în cele din urmă, ajung în același punct. Cel mai puternic efect era dat de obiectul negru, în combinație cu dioxidul de carbon.

„Cercetătorii au efectuat trei experimente în care au ajustat țintele vizuale și nivelurile de dioxid de carbon. În primul test, o sferă neagră a atras țânțarii, dar numai atunci când aceștia zburau deja spre ea. După ce ajungeau la obiect, de obicei nu rămâneau și depășeau rapid distanța. Când echipa a înlocuit obiectul negru cu unul alb și a adăugat dioxid de carbon, țânțarii au reușit să localizeze sursa, dar numai de la mică distanță”, arată sursa citată.

„Studiile anterioare au arătat că indiciile vizuale și dioxidul de carbon atrag țânțarii. Dar nu știam cum le combinau pentru a determina unde să zboare”, a spus Christopher Zu.

Autorul recomandă:

• Specia de insecte banală în România, apărută în premieră într-una dintre cele mai reci țări din lume. Fenomenul, pus pe seama încălzirii globale
• Cum câștigăm războiul cu țânțarii de ciuperci. Plantele de apartament vor fi ferite de insecte dăunătoare, iar sarcina zilnică va dura câteva secunde
• O nouă boală mortală ar putea amenința omenirea, din cauza țânțarilor. Avertismentul oamenilor de știință despre aceste insecte

Sursă foto: Shutterstock – rol ilustrativ